Faptul că suntem supravegheaţi constant nu mai este nici un secret. Dar cât de bun este acest lucru pentru noi? Pe de o parte, renunţăm la viaţa personală, iar de cealaltă parte mai câștigăm un pic de siguranţă. Că suntem monitorizaţi prin intermediul telefoanelor, tabletelor și al altor dispozitive, poate fi un lucru chiar bun, în condiţiile în care suntem suspectaţi de ilegalităţi.
Prin localizarea în timp real, cu ajutorul GPS-ului integrat în gadgeturile portabile, ne putem salva viaţa sau dovedi nevinovăţia. Și, deși suntem reticenţi la tot ce înseamnă monitorizare, renunţăm foarte ușor la datele personale atunci când instalăm o aplicaţie nouă pe telefon.
De cele mai multe ori îi oferim companiei care a creat aplicaţia acces la mai toate informaţiile: poze, locaţie, contacte, chiar și ce postăm pe anumite reţele de socializare. Deși „scăpăm” ușor de informaţiile confidenţiale, companiile care le prelucrează nu renunţă așa ușor la ele, tocmai de dragul apărării intimităţii noastre.
„Dacă obţin un ordin judecătoresc sau alte obligaţii legale pentru ca noi să furnizăm aceste informaţii, am putea da unele date despre utilizatorii noștri”, ne-a declarat Andreas Türk, product manager al echipei de Identitate, Intimitate și Securitate Google, München. Instituţiile de forţă din România au formulat 25 de solicitări pentru conturi Google și 25 pentru Facebook, în prima jumătate a anului 2015.
Google, cele mai multe solicitări
În prima jumătate a anului 2015, Google a primit peste 35.300 de solicitări de date, la nivel global, din partea diverselor agenţii de securitate și poliţiei. Solicitările sunt cumulate atât pentru Google, cât și pentru YouTube și au ţintit aproape 69.000 de conturi sau utilizatori. Gigantul american precizează că, în urma acestora, a fost obligat de lege să dea curs la 63% dintre solicitări, onorându- le integral sau parţial.
„Începând cu perioada de raportare iulie – decembrie 2010, am început să dezvăluim procentele solicitărilor de date referitoare la utilizatori onorate integral sau parțial. Apoi, începând cu perioada de raportare ianuarie – iunie 2011, am început să dezvăluim numărul de utilizatori sau de conturi despre care s-au solicitat date”, se arată în raportul de transparenţă al Google.
Facebook furnizează, deja, multe date despre infractori
„Uneori, autorităţile guvernamentale solicită informaţii despre persoanele care folosesc Facebook, ca parte a unor investigaţii oficiale. În majoritatea situațiilor, aceste solicitări au legătură cu diverse cazuri penale, cum ar fi jafurile sau răpirile”, se arată în raportul de transparenţă al Facebook. Potrivit companiei, în multe dintre aceste cazuri, solicitările guvernamentale cer informaţii de bază despre abonaţi, cum ar fi numele utilizatorilor sau durata de utilizare a serviciului. Alte solicitări au vizat jurnale ale unor adrese IP sau elemente efective de conţinut din conturi. „Verificăm fiecare solicitare primită pentru a ne asigura că este întemeiată din punct de vedere legal. Solicităm autorităţilor să furnizeze o descriere detaliată a temeiului juridic și faptic pentru solicitarea lor și refuzăm să ne implicăm dacă descoperim că există deficienţe din punct de vedere juridic sau solicitări de informaţii care sunt prea vagi sau prea generale”, notează pagina Facebook.
LinkedIn: şi experţii greşesc
Nici reţeaua profesională LinkedIn nu a fost lipsită de astfel de cereri din partea autorităţilor. Astfel, la nivel global, în perioada ianuarie-iulie 2015, s-au cerut informaţii despre 112 persoane care vizau 161 de conturi. LinkedIn a anunţat în raportul său de transparenţă că a dat informaţii despre 116 conturi. Dintre cele 112 solicitări, 99 erau de pe teritoriul SUA, restul fiind din India (4), Bulgaria (2), Franţa (2), Canada (2), Marea Britanie (2) și Spania (1).
Yahoo! îţi poate salva viaţa
Potrivit raportului ei de transparenţă, Yahoo! a primit, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2015, aproape 15.600 de cereri din partea guvernelor la nivel mondial, cereri care vizau aproape 26.000 de conturi. Dintre acestea o treime au venit din SUA. „Refuzăm orice solicitare despre care credem că este neclară, improprie, exagerată sau necinstită”, potrivit lui Ron Bell, Consiliul General al Yahoo!.
Din cele 15.600 de cereri, aproape 5.000 au fost refuzate de către Yahoo!. În plus, faţă de aceste Cereri Guvernamentale de Informaţii, compania a mai primit și cereri din partea guvernelor, în care se solicitau informaţii cu menţiunea că transmiterea lor ar fi putut să salveze vieţi sau preveneau răniri extrem de grave. La acest capitol, Yahoo! a primit 227 de cereri pentru 250 de conturi, dar nu a dat informaţii decât pentru 63% (peste 150 de conturi) dintre acestea.
Faptul că sunteți ascunşi în spatele unui ecran, fie că este de telefon sau laptop, nu înseamnă că sunteți complet anonimi, mai ales când recurgeți la acțiuni care pot fi considerate ilegale. Mare grijă, unele rețele de socializare sunt considerate spațiu public!
Din România au venit 90 de solicitări de natură juridică pentru 209 conturi Google sau utilizatori ai serviciilor companiei, în decurs de doi ani, între iulie 2013 şi iunie 2015.