Panică, frică, frustrare, stres, confuzie, instabilitate, la care se adaugă lipsa previzibilităţii. Este un „cocktail Molotov” de sentimente stârnite de pandemie, care, de multe ori, declanşează dezechilibre emoţionale majore și afectează vizibil sănătatea mintală a multor oameni. În cazul copiilor, criza sanitară a dus la irascibilitate, anxietate și tulburări de sfera depresiei, este semnalul de alarmă tras de specialiști. Anxietatea este greu de exprimat la vârste mici, spun psihiatrii, prin urmare este esențial ca părinții să recunoască semnele unui dezechilibru emoțional și să ceară ajutorul unui medic.
Majoritatea părinţilor (70%) care au apelat la psihologii Organizaţiei Salvaţi Copiii România în primul an al pandemiei s-au confruntat cu crize de furie şi irascibilitate la copiii preşcolari şi şcolari mici, în timp ce, în cazul adolescenților, părinţii au cerut ajutor de specialitate pentru creşterea stărilor de anxietate şi depresie.
Reprezentanții Salvați Copiii spun că în special adolescenţii au cunoscut o exacerbare a stărilor de anxietate şi depresie, manifestate prin:
- izolare socială, refuzul de a ieşi din casă, de a face mişcare în aer liber;
- petrecerea unui timp îndelungat în faţa ecranelor, 7-8 h/zilnic, uneori chiar şi mai mult;
- dezechilibre legate de rutina de somn, insomnie, dereglări ale ritmului de somn, nu dorm noaptea şi dorm ziua;
- creşterea în greutate, tendinţa de bulimie;
- rezultate şcolare mai scăzute, dezorganizare în ceea ce priveşte şcoala online;
- stări de irascibilitate şi protest.
Totodată, adolescenții au comportamente de evitare (evită să iasă cu prietenii şi ies tot mai greu din casă pentru diferite activităţi), comportamente de verificare (citirea unor informaţii legate de evoluţia situaţiei pandemice, despre eficienţa vaccinului) sau comportamente compulsive (precauţie exagerată legată de respectarea restricţiilor, dezinfectare excesivă a suprafeţelor, a mâinilor, purtarea mai multor măşti în acelaşi timp).
Părinții reprimă emoțiile copiilor
Potrivit medicului Carmen Truţescu, specialist în psihiatrie pediatrică la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu- Rusescu” (INSMC), la noi, criza medicală s-a suprapus peste o problemă mai veche: părintele reprimă emoțiile copiilor.
„Din păcate, noi suntem o societate care tinde să nege foarte mult și să reprime emoţiile firești şi copiii nu au ocazia de a-şi exprima trăirile. Atunci când un părinte îi spune propriului copil: «nu ai de ce să ai emoții» sau «lasă, că au mai trecut și alții prin asta», practic îi ia copilului libertatea de a-și exprima trăirile. Atâta vreme cât copilul e învăţat că nu are de ce să aibă emoţii, automat mai târziu va fi un adolescent incapabil să îşi recunoască propriile trăiri și, prin urmare, nu va putea să le gestioneze într-o manieră optimă”, a explicat dr. Carmen Truţescu, în cadrul unei dezbateri despre repercusiunile restricţiilor sociale şi ale pandemiei asupra copiilor.
Cum se manifestă dezechilibrul emoțional la cei mici
În cabinetele de psihiatrie sau de psihologie, medicii întâlnesc foarte des copii care la şcoală au comportament optim, deşi ei sunt foarte anxioşi, astfel că este dificil pentru profesori să vadă dezechilibrul emoțional.
În schimb, spune medicul, la copiii mai mici anxietatea se manifestă somatic: „La copilul de școală primară, înseamnă, de fapt, dureri de burtică, vărsături, dureri de cap, stare de rău, amețeală – stări somatice, la care nu se găsește o cauză organică. Este primul semnal de alarmă că acest copil nu poate să-și gestioneze emoția și nu poate să găsească o soluție adaptativă în fața stresului, astfel încât organismul lui recurge la acest simptom, care este o supapă, un fel în care organismul găsește calea de a atrage atenția adultului”.
Care sunt semnele la care ar trebui să se alarmeze părinții? Orice schimbare în rutină sau comportamentul copilului este un semnal de alarmă. „De unde dormea 10-12 ore, acum doarme 18-20 de ore sau nu mai doarme; dacă-și modifică felul în care mănâncă, dacă are diferite acuze somatice, dacă sunt extrem de irascibili – pentru că anxietatea este greu de exprimat în cuvinte la vârstă mică -, dacă au modificări de comportament, toate pot fi un semnal de alarmă”, a explicat psihiatrul.
În contextul actual, socializarea este foarte importantă pentru copii, dar la fel de important este și să fie în siguranţă în şcoli.
Pandemia este percepută la nivel mondial ca o ameninţare majoră pentru sănătatea fizică şi mentală, afectând viaţa copiilor, adolescenţilor şi a întregii familii, prin sentimentele pe care le suscită. În cazul elevilor și al preșcolarilor, este esențial ca părintele să observe modificarea în starea emoţională a copilului și să ceară ajutorul unui specialist.
Rafila: Trebuie să ținem școlile deschise cât mai mult posibil
Medicul Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, spune că școlile trebuie ținute deschise cât mai mult posibil, însă pentru asta „nu este suficient să avem 60% dintre profesori vaccinați”. Acesta a precizat că trebuie să se țină seama de mai mulți indicatori și că este nevoie de pachet de măsuri combinate și asumate de guvernanți.
„Trebuie să se țină cont și de contextul epidemiologic local: una este într-un oraș, unde ai transport public, unde riscul de transmitere în timpul transportului public este mare, alta este într-o localitate cu puțini locuitori, unde copiii se deplasează de obicei pe jos la școală”, a exemplificat dr. Rafila, la aceeași dezbatere.
„Experții OMS care au fost de curând în România au reiterat că trebuie să ținem cât mai mult posibil școlile deschise și să ținem cont de contextul local, de modul în care funcționează școala (spații, număr de elevi în clasă ș.a.m.d.), că trebuie să insistăm foarte mult pe o măsură simplă, care nu e folosită suficient: aerisirea claselor.(...) Nu poți să spui «numai școala se închide» și alte activități, în care transmiterea se poate realiza la fel de repede, funcționează. E nevoie de un pachet de măsuri care trebuie asumat. (...) Cât timp o să ne gândim pe bucățele, n-o să putem să rezolvăm ceva în ceea ce privește un control real al acestei pandemii”, a concluzionat Alexandru Rafila.
Acesta a insistat asupra necesității testării copiilor, în contextul în care, în România, în general „accesul la testare pentru populație a fost foarte, foarte prost”.
4.850 de școli funcționau, ieri, cu prezență fizică, ceea ce înseamnă 68% dintre unităţile de învăţământ, a anunțat Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educației.