Copilăriile noastre au fost diferite de cele ale copiilor noștri. Aceasta este o realitate a tuturor generațiilor de părinți și copii, dar acum prăpastia este mai mare ca niciodată. Dacă adulții de azi au avut primul computer sau telefon abia în adolescență, ba chiar mai târziu, în ultimele două decenii, internetul și dispozitivele electroniceau devenit elemente centrale în viața copiilor, încă de la vârste foarte mici. Practic, în prezent „tableta a înlocuit suzeta”, iar jocurile online au înlocuit interacțiunea socială. În privința efectelor pe termen lung, însă, părerile sunt împărțite. Unii susțin consumul de tehnologie al celor mici, spunând că evoluția este benefică, iar copiii de azi sunt mai inteligenți datorită acesteia. Ceilalți militează pentru restricționarea sau chiar interzicerea accesului copiilor la internet sau la jocurile video, pentru că acestea îi fac mai violenți, supraponderali și antisociali.
„Dacă noi, membrii generației X sau Y, adică născuți înainte de anul 2000, ne petreceam cea mai mare parte din timpul liber afară, cu prietenii, și am avut computere și telefoane abia în adolescență, copiii de azi, din generația Z, sunt de multe ori fluenți în tehnologie înainte de a fi fluenți în vorbire. Tableta a înlocuit suzeta, iar jocurile video au înlocuit interacțiunea socială”, spune dr. Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru
Persoanele sub 18 ani reprezintă o treime din toți utilizatorii de internet din lume, iar studiile din România arată că, în medie, copiii între 2 și 5 ani petrec 3 ore în fața ecranelor zilnic, iar cei între 5 și 9 ani, aproape 4 ore. Pe măsură ce înaintează în vârstă, numărul de ore petrecute online tinde să crească. Viteza cu care noile tehnologii au intrat în rutina copiilor i-a luat pe nepregătite pe specialiștii din domeniul psiho-social.
„Din păcate, cercetarea psihologică și socială nu a ținut pasul cu evoluția tehnologică. Așa că, atunci când au constatat acest fenomen, mulți experți au emis ipoteze alarmiste, precum faptul că ecranele afectează dezvoltarea copiilor și cauzează afecțiuni psihice. Acestea au fost însoțite de sfaturi drastice, precum cel al Academiei Americane de Pediatrie, care încă mai recomandă un maximum de o oră de programe de calitate pentru copiii sub 6 ani. Adevărul e că acea oră nu are nicio bază științifică, studii recente arătând că până la 6 ore de ecrane pe zi nu afectează în mod negativ copiii. Alte studii arată că lipsa accesului la internet a copiilor poate avea efecte negative asupra bunăstării lor. Internetul este o unealtă care poate fi folosită pentru bine sau rău și e responsabilitatea părinților să fie «mentorii media» ai celor mici, învățându-i prin exemplul personal cum să folosească tehnologia în favoarea lor și într-un mod sănătos”, spune dr. Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru Clinica Hope.
Violență/dependență versus creativitate/educație
Jocurile video reprezintă, probabil, cea mai dezbătută activitate a copiilor pe internet, ea fiind și una dintre cele mai comune. În America, peste 90% dintre copii joacă un tip de jocuri video, iar cea mai mare teamă a părinților este că multe dintre ele sunt violente, iar asta îi poate face și pe copii violenți. Peste Ocean, multe persoane învinuiesc jocurile video pentru creșterea numărului de atacuri armate, iar în România cazul băiatului care și-a omorât bunica atunci când aceasta i-a oprit computerul în timp ce se juca a stârnit reacții similare.
„Poziția Asociației Americane de Psihologie, bazată pe două decenii de cercetări complexe, este că, într-adevăr, există o conexiune clară și puternică între agresivitatea din viața reală și cea din jocurile video. Aceasta se poate manifesta prin insulte, amenințări, tras de păr, împins, mușcat și alte forme de agresiune fizică și verbală. Aceste efecte asupra comportamentului au fost identificate la copii, adolescenți, precum și la persoane tinere. De asemenea, jocurile video violente sunt asociate cu scăderea comportamentelor prosociale și a empatiei. Modelul general de agresiune explică acest efect al jocurilor video violente prin faptul că ele creează scenarii cognitive de agresiune care vor fi activate în timpul unor incidente în care individul crede că ceilalți sunt ostili. Jocurile video violente devin astfel o oportunitate de a exersa agresiuni, care după aceea devin comportamente comune în viața de zi cu zi.Acest model sugerează că violența simulată poate influența gândurile, sentimentele și reactivitatea fizică a jucătorilor, afectând modul în care aceștia interpretează comportamentul altora, amplificându-le astfel comportamentul agresiv”, a explicat, pentru Jurnalul, dr. Gabriella Bondoc.
Dependenţa de jocuri, recunoscută de OMS
O altă problemă a părinților privind jocurile video este caracterul lor adictiv. Deși se suspecta de mult că jocurile video pot da dependență, acest lucru a fost recunoscut oficial abia recentde Organizația Mondială a Sănătății. În 2018, OMS a inclus patologia jocurilor video (gaming disorder), cunoscută și ca dependență de jocuri video, în Clasificarea internațională a bolilor și problemelor de sănătate înrudite (ICD 11).Dependența de jocuri video este definită ca un model de comportament caracterizat de lipsă de control asupra jocurilor video, acestea fiind prioritizate în detrimentul altor activități într-o asemenea măsură încât jocurile video detronează alte interese și activități, iar jucatul continuă în ciuda consecințelor negative. Pentru ca această afecțiune să fie diagnosticată, trebuie să fie destul de severă încât să afecteze funcționarea în mai multe arii a copilului, precum cea educațională, personală, familială, ocupațională etc.
Semnele ale dependenței de jocuri video, la copil
- se gândește constant la jocuri video
- se simte rău atunci când nu poate să joace
- trebuie să petreacă din ce în ce mai mult timp jucându-se
- nu poate să renunțe la jocurile video sau să reducă timpul petrecut jucându-se
- nu mai vrea să facă alte lucruri care îi făceau plăcere înainte
- are probleme la școală din cauza jucatului
- se joacă în ciuda acestor probleme
- minte în legătură cu timpul petrecut cu jocurile de noroc
- folosește jocurile video pentru a-și distrage atenția de la emoții sau stări negative
Efecte similare drogurilor
„Cercetătorii au descoperit că jocurile pot avea efecte similare drogurilor și alcoolului asupra creierului copiilor, cauzând dependență și, implicit, sevraj, atunci când este limitat accesul la această activitate. Imaginile creierelor acestor copii arată modificări similare cu ale dependenților de droguri sau alcool: partea impulsivă a creierului e mai mică și mai sensibilă, astfel că procesează stimulii jocurilor video și ai social media foarte repede”, mai spune dr. Bondoc.
Unii experți susțin că dependența de jocuri este dependența cu cea mai rapidă răspândire în secolul 21, iar asta ar trebui să ne alarmeze cu atât mai mult cu cât principalele victime sunt copiii și adolescenții.
În Coreea de Sud, 1 din 10 adolescenți este dependent de internet. Ca urmare, guvernul a introdus o lege care le interzice minorilor sub 16 ani să acceseze comunitățile de jocuri video online între miezul nopții și 6 dimineața și cheltuiește aproximativ 10 milioane de dolari,anual, pentru a finanța centre de tratament și programe de prevenție.
Toate aceste informații sumbre despre jocurile video nu înseamnă însă că ele trebuie total interzise copiilor, căci s-au descoperit și beneficii ale acestora.
„Cercetarea a descoperit şi o serie de beneficii pe care această activitate le poate avea pentru cei mici. De exemplu, jocurile video îmbunătățesc atenția. Studiile arată că acei copii care se joacă pe calculator în mod regulat au scoruri mai bune decât ceilalți copii la testele ce implică mai multe tipuri de atenție, precum cea selectivă sau cea susținută. În plus, regiunile din creier implicate în atenție sunt mai dezvoltate la aceștia, așa că sunt mai eficiente și e nevoie de mai puțin efort pentru a-și menține atenția în timpul unei activități solicitante. Așadar, această activitate care le face plăcere le poate îmbunătăți indirect performanța școlară.
Abilități antrenate de jocurile video:
- abilități spațiale, abilități fine motorii;
- rezolvarea de probleme și logică;
- luarea de decizii în urma unei analize rapide a contextului și consecințelor;
- strategie și anticipare;
- stimularea citirii (în limba maternă și/sau engleză);
- multitasking;
- perseverență;
- memorie.
Ecranele, o realitate a societății în care trăim
Primul ghid pentru părinți privind timpul petrecut de copii în fața ecranelor,publicat în acest an, arată că restricțiile și pedepsele nu vor aduce niciun beneficiu copiilor.Nu există nicio formulă matematică prin care să putem stabili un număr de ore care este nociv pentru sănătatea copiilor, ci, ca toate deciziile de parenting, e vorba despre cunoașterea propriului copil și a nevoilor lor, negociere cu el și compromis, pentru a ajunge la o variantă benefică pentru toată lumea.„Principalul sfat e ca părinții să rețină acronimul TEAM (echipă):
T - Timp petrecut pentru a discuta despre siguranța online
E - Explorează lumea lui online împreună cu acesta
A - Ajungeți la un acord cu privire la ce este în regulă și ce nu
M - Manageriați setările de confidențialitate”.
Există jocuri care pot stimula și antrena copiii, iar consumate cu moderație pot reprezenta o activitate plăcută și sănătoasă, dar în exces, ca orice alt lucru, pot cauza probleme serioase. Este responsabilitatea părinților să curatorieze conținutul la care au acces copiii, să promoveze jocuri sigure pentru vârsta copiilor și să promoveze o relație sănătoasă și echilibrată cu tehnologia.