Campaniile de conștientizare pe care le face organizația „Salvați Copiii” sunt printre puținele arme pe care potențialele victime le au la dispoziție, într-o lume virtuală din ce în ce mai sofisticată, dar și mai agresivă și periculoasă. Doar după o simplă socializare online care îl convinge pe minor să trimită agresorului o fotografie se poate ajunge la situații grave, iar atunci când adulții nu înțeleg traumele copilului, finalul este tragic. Se ajunge la izolare socială, depresie și, uneori, la sinucidere.
Organizația „Salvați Copiii” monitorizează de mai mulți ani activitățile din mediul online care transformă minorii în victime de bullying. Se fac studii pe toate formele de manifestare ale acestui fenomen, atât online, cât și în viața reală, iar rezultatele arată gravitatea situației. ONG-ul a lansat și o linie de raportare a abuzurilor din mediul virtual la care pot apela victimele sau cei care depistează astfel de cazuri de minori care devin victime, pentru că cei mai mulți copii agresați nu îndrăznesc să se apere singuri.
ONG-ul raportează că în primele șapte luni ale anului 2025, linia de raportare esc-abuz - unicul punct civil de contact unde se pot raporta anonim materialele online cu abuzuri asupra minorilor - a înregistrat 16.212 materiale CSAM (Child Sexual Abuse Material) pe care le-a transmis către IGPR. „Într-o proporție covârșitoare, imaginile sunt generate chiar de către copii și adolescenți, cel mai probabil sub presiunea manipulării, a șantajului emoțional sau a promisiunilor false. Prin comparație, pe tot parcursul anului 2024 au fost procesate 19.369 de materiale cu caracter dăunător pentru copii. Dintre acestea, 84% reprezintă materiale generate chiar de către minori, majoritatea lor (99%) înfățișând persoane de gen feminin”, transmite organizația.
La nivel mondial, conform raportului anual INHOPE 2024, 2.497.438 de înregistrări suspectate a fi CSAM, 65% din înregistrări au fost clasificate ca ilegale - reprezentând o creștere de 202% față de anul precedent, iar 93% dintre victime sunt copii cu vârste cuprinse între 3 și 13 ani, 99% dintre victime fiind fete tinere. Victimele de sex feminin au continuat să fie reprezentate în mod covârșitor, constituind 98,71% din cazurile raportate, în creștere față de 94,60% în 2023. În schimb, procentul victimelor de sex masculin a scăzut semnificativ, de la 3,66% în 2023 la doar 0,76% în 2024.
Cazurile care implică ambele sexe au scăzut, de asemenea, ușor, reprezentând 0,53% din rapoarte. Aceste tendințe evidențiază reprezentarea disproporționată persistentă a victimelor de sex feminin, reflectând, în același timp, o scădere bruscă a numărului de victime de sex masculin și o reducere minoră a cazurilor care implică ambele sexe.
Noua campanie de conștientizare a acestor pericole se lansează pentru a atrage atenția publicului asupra dimensiunii fenomenului și pentru a promova conștientizarea impactului psihologic și social al distribuirii imaginilor intime ale minorilor. Mai mult, campania își propune să aducă în față posibilitatea raportării conținutului explicit cu minori găsit online, în mod anonim, pe www.oradenet.ro.
Mesajele părinților disperați
Campania conține mesaje venite din partea unor părinți disperați care au apelat la ajutorul ONG-ului și al psihologilor într-o fază avansată a depresiei copilului. Un astfel de exemplu este Andreea, mama unei fetițe care a ajuns să nu mai socializeze, să nu mai iasă din casă și să-și schimbe comportamentul, din cauza agresiunilor la care a fost supusă în mediul online.
„Am observat că fetița mea de 13 ani se închidea în ea, era retrasă, tăcută, nu mai ieșea din casă. Am încercat de multe ori să vorbesc cu ea, să aflu ce se întâmplă... într-o seară a izbucnit în plâns și mi-a spus că un coleg a convins-o să îi trimită o fotografie mai... personală. Mai târziu, poza a ajuns pe grupuri, și la alți copii din clasă. Atunci mi-a spus că nu mai vrea să meargă la școală. Eram disperată și eu, nu știam ce să fac. Ce poți să faci?” - este mesajul disperat al mamei.
Psihologii și ONG-ul recomandă mai ales o educație a copiilor pentru a putea înțelege pericolele din mediul online, înainte de a intra în conversații cu persoane necunoscute, pentru a nu deveni victime.
Dacă, totuși, au făcut deja acest pas și au început presiunile asupra lor, părinții sunt sfătuiți să monitorizeze cu atenție orice schimbare de comportament și să acționeze imediat cum observă ceva nefiresc, chiar dacă minorii nu vor să povestească ce li se întâmplă. Cu ajutorul psihologilor, copiii pot înțelege că se pot apăra de astfel de agresiuni, de șantajul și de bullyingul online.
Inteligența Artificială agravează situația
Un mare pericol este și posibilitatea de modificare a fotografiilor, cu ajutorul Inteligenței Artificiale, iar o simplă poză care nu conține niciun element nefiresc se poate transforma în ceva monstruos, în timp ce grupurile de copii care primesc astfel de materiale modificate cu AI nu percep imaginile ca pe niște materiale fabricate cu intenția de a compromite un minor. Tocmai de aceea este nevoie de conștientizarea fenomenului cu toate aspectele pe care le conține, astfel încât să se poată modifica inclusiv comportamentul de grup, la contactul cu o astfel de fotografie. Dacă în loc să participe la bullying, ceilalți copii ar înțelege situația și ar ști că trebuie să apere victimele, agresiunile prădătorilor sexuali de pe internet nu ar mai avea rezultatul urmărit de aceștia. Dar pentru a se ajunge la o modificare a percepției și a reacțiilor minorilor în situația de bullying este nevoie de o educație solidă în acest sens.
Cum se poate cere ajutor
Alături de analizele statistice oferite de „Salvați Copiii”, apelurile adolescenților la linia de consiliere din cadrul programului Ora de Net se transformă în întrebări presante, rostite cu teamă și vinovăție: „Cum fac să șterg poza?”, „Dacă au văzut-o alții, mai pot să scap?”, „Ce fac să nu afle părinții?”. Aceste întrebări scot la iveală un adevăr tulburător: pentru mulți tineri, pericolul cel mai mare nu este doar imaginea care circulă, ci și teama de judecata celor din jur.
Campania „Salvați Copiii” va fi susținută printr-o serie de acțiuni în social media, dar și offline, pentru a atrage atenția asupra fenomenului, a evidenția caracterul ilegal al producerii și distribuirii acestor materiale și, mai ales, pentru a oferi soluții și a încuraja raportarea abuzurilor. Se folosește și un filmuleț care prezintă situația în care poate ajunge o astfel de victimă, astfel încât să înțeleagă un număr cât mai mare de copii, dar și de adulți, cât de gravă este această problemă care unora încă li se pare de neluat în seamă.
„Responsabilitatea nu se oprește la momentul în care fotografia este trimisă, ci continuă prin fiecare persoană care alege să o dea mai departe sau să o păstreze. Riscul psihologic trăit de copii în astfel de situații este devastator: rușinea, vinovăția și frica se transformă adesea în anxietate, depresie, retragere socială și chiar gânduri de autovătămare. Pentru un adolescent a cărui identitate este în formare, circularea unei fotografii intime devine o traumă greu de gestionat și o povară care îi poate afecta încrederea în sine și relațiile viitoare”, explică specialiștii ONG-ului.
În ultimii ani au fost înregistrate multe cazuri în care monorii au ajuns în depresie severă, unii chiar s-au sinucis, după ce agresorii au transmis fotografiile lor către grupurile de adolescenți care cunoșteau victimele - de obicei în cele din mediul școlar, astfel încât victima să nu mai dorească să iasă în comunitate.
Rușinea devine atât de apăsătoare, încât copilul preferă să ascundă totul, chiar și de cei care ar putea să îl sprijine. În intervalul ianuarie - iunie 2025, în cadrul liniei de consiliere care se adresează în principal copiilor și adolescenților care întâmpină dificultăți în mediul digital, au fost primite 1001 solicitări, subiectele cele mai des întâlnite fiind nevoia de educație media, identitate online, cyberbullying-ul și abilitățile tehnice.
Semnele sunt vizibile, dacă părinții sunt atenți la detalii: „Fiica mea se închide în cameră cu telefonul și refuză să-mi răspundă. Îi spun că vreau doar să știu ce se întâmplă, dar ea strigă să o las în pace”, mărturisește Ioana, mamă, 39 de ani.
Profesorii confirmă același impas: „Avem elevi care vin obosiți, care evită să privească în ochi colegii, care izbucnesc din nimic. Și părinții ne spun că nu reușesc să vorbească cu ei. Adolescenții rămân prizonierii unor frici pe care nu le împărtășesc nimănui”, explică un cadru didactic de gimnaziu din București.
Pentru a susține părinții, profesorii și adolescenții, Organizația Salvați Copiii pune la dispoziție un pachet de resurse educaționale și psihologice, disponibile pe portalul Ora de Net (www.oradenet.ro), care include ghiduri, planuri de lecție și materiale video pentru profesori și părinți.
Un gest aparent minor se transformă în traumă
În mai multe țări, printre care se numără și România, au fost făcute modificări legislative pentru a-i descuraja pe agresori, prin înăsprirea pedepselor, în cazul distribuirii fotografiilor acestor victime, dar adesea nici nu se poate afla care este agresorul, dacă prădătorul știe cum să se ascundă sau dacă este dintr-un stat care nu are astfel de legislație.
„O fotografie distribuită fără consimțământ poate fi o formă de abuz care lasă urme adânci în viața unui copil, de la teamă, rușine, chiar la anxietate și pierderea încrederii în ceilalți. Prin această campanie de conștientizare îi îndemnăm pe copii și adolescenți să se gândească la consecințe înainte de a da mai departe o poză intimă. Un gest care aparent pare minor poate, în realitate, să zdruncine echilibrul emoțional al copilului pe termen lung”, explică Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Campania derulată sub sloganul „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe!” își propune să schimbe perspectiva asupra distribuirii imaginilor explicite care implică minori, aducând în prim-plan o realitate ignorată: atunci când astfel de imagini circulă online, există mai multe niveluri de responsabilitate - persoana care le-a generat, cea care le-a primit și, mai ales, cei care aleg să le redistribuie.
Campania derulată de Salvați Copiii vizează prevenția, printr-un mesaj care nu judecă, ci oferă încredere și opțiuni. Scopul este acela ca adolescenții să înțeleagă că au puterea de a opri un abuz, că pot alege să nu dea mai departe și că pot acționa inteligent și curajos într-o situație vulnerabilă.