Un proverb afro-american spune că “muștele nu pot intra într-o oală bine închisă”, iar un alt proverb, moldovenesc de data asta, spune că “în oala acoperită nu știe nimeni ce fierbe”. Fondurile europene sunt o ciorbă de sute de miliarde de euro care fierbe într-o oală fără capac, pentru că ideea este ca toată lumea să știe ce e “în oală”. Dar oala-fără-de-capac a fondurilor europene atrage imediat multe muște. Anul ăsta - “anul covid” - “muștele” sunt atrase de fondul de redresare al Uniunii Europene. Recent, directorul executiv al Europol, Catherine De Bolle, avertiza că organizațiile mafiote din țările europene vor să pună mâna pe fondul european destinat recuperării din criza provocată de noul coronavirus.
Sumele imense destinate statelor membre sunt o atracție pe măsură pentru criminalitatea organizată. Italia, prima țară europeană lovită crunt de pandemia Covid-19, este și destinatarul a celei mai mari felii din fond, circa 209 miliarde de euro, iar experții în combaterea criminalității cer autorităților să țină ochii deschiși pe “oala” neacoperită în jurul căreia bâzâie deja “roiuri de muște”. “Apetitul criminalității organizate urmărește întotdeauna banii”, declara recent pentru Euronews Davide Del Monte, director pentru Italia al organizației Transparency International, care spune că mafia așteaptă acum “ca toți acești bani să curgă în economia italiană”.
Dar experții știu că aceasta nu este o problemă doar a Italiei, criminalitatea organizată este prezentă peste tot în UE, acolo unde fondurile europene vin să vindece răni lăsate de pandemie și de criza economică: în construcții, în logistică și transporturi, în lanțurile de aprovizionare cu alimente și băuturi, în producția și furnizarea de produse și echipamente sanitare cerute de combaterea pandemiei. Încă din luna mai, CNN consemna că blocarea lanțurilor de aprovizionare a dat naștere unui teren fertil contrabandei, traficanții profitând de lipsa supravegherii forțelor de ordine în porturi și aeroporturi.
În filozofia asiatică, în orice criză există și o oportunitate. Corona-criza economică este, la rândul ei, o mare oportunitate, așa cum criza financiară și economică din 2008 a fost o mare ocazie pentru crima organizată. Grupul antimafie SOS Impresa arăta că recesiunea din 2008 a transformat mafia în cea mai mare bancă din Italia, dispunând de lichidități de aproape 70 de miliarde de euro. Criza economică provocată de coronavirus dă naștere astfel unei noi forme de criminalitate organizată, o corona-mafie care va specula faptul că “lichiditatea va fi centrul tuturor lucrurilor”, în urma crizei coronavirusului.
Comisarul pentru buget al UE Johannes Hahn încerca să responsabilizeze statele membre anunțându-le că fondul de recuperare nu va fi un „prânz gratuit”, dar pentru corona-mafie fondul de recuperare s-ar putea să fie tocmai masa fără plată. Hahn spunea că țările UE vor fi forțate să efectueze în schimbul banilor „anumite măsuri de reformă”, iar o bună parte dintre reforme trebuie operate în scopul transparentizării și monitorizării folosirii corecte a banilor europeni. Ville Itälä, directorul general al Oficiului European Antifraudă (OLAF), sublinia la începutul lunii septembrie că “trebuie să ne asigurăm că fiecare euro din bugetul UE este cheltuit în scopul propus. (...) Trebuie să facem și mai mult pentru a ne adapta instrumentele și structurile, atât la nivel european, cât și la nivel național, la noua situație”.
Cu “oala neacoperită”, OLAF și autoritățile naționale vor avea de furcă mult cu “muștele” care bâzâie în jur. Corona-mafia vrea să înghită o parte importantă din corona-fondurile menite să atenueze corona-criza provocată de noul coronavirus.