Acestea oferă câteva răspunsuri la o întrebare care a suscitat dezbateri ştiinţifice aprinse: suntem mai bine protejaţi împotriva bolii după ce ne-am infectat sau după ce ne-am vaccinat?
Răspunsul nu este neapărat binar. Aceste studii subliniază că o persoană care a avut COVID-19 are tot interesul să se vaccineze pentru a-şi întări imunitatea dobândită deja în urma infectării anterioare.
Prima dintre aceste cercetări se bazează pe date medicale prelevate de la peste 200.000 de brazilieni, a căror ţară a fost una dintre cele mai puternic afectate de pandemia de COVID-19.
Dintre aceştia, unii indivizi s-au infectat fără a fi vaccinaţi. Dintre cei care au supravieţuit bolii, unii au fost vaccinaţi - cu Pfizer/BioNTech, AstraZeneca, Sinovac sau Johnson & Johnson/Janssen - iar ceilalţi nu.
"Se dovedeşte că aceste patru vaccinuri oferă o protecţie suplimentară şi substanţială persoanelor deja infectate anterior cu COVID-19", a consemnat unul dintre autori, Julio Croda.
Această protecţie este diferită - riscul de spitalizare sau deces este redus cu 90% în cazul vaccinurilor Pfizer/BioNTech şi AstraZeneca, cu aproximativ 80% în cazul produsului Sinovac şi cu puţin peste 50% pentru Johnson & Johnson.
Al doilea studiu, realizat pe baza unor date prelevate din Suedia, merge în aceeaşi direcţie. Potrivit constatărilor acestuia, foştii pacienţi COVID-19 îşi menţin o imunitate ridicată timp de până la douăzeci de luni.
Cercetarea indică, însă, şi faptul că aceste persoane prezintă un risc de reinfectare şi mai redus - cu aproximativ două treimi - dacă au fost vaccinate după prima infectare.
Aceste două studii au însă un punct slab: acoperă o perioadă care precede apariţia variantei Omicron a coronavirusului, care este evident mai contagioasă şi mai rezistentă la vaccinuri comparativ cu predecesoarele sale.
Totuşi, aceste studii sugerează că "imunitatea hibridă, dobândită prin expunerea atât la infecţie, cât şi la vaccinare, (...) ar putea oferi o protecţie de lungă durată, inclusiv contra noilor variante", după cum a declarat cercetătorul indian Pramod Kumar, care nu a fost implicat în aceste studii, citat de AFP.