Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Muncii, sub mandatul interimar al ministrului demis Dragoș Pîslaru, ca parte a unui guvern demis prin moțiune de cenzură, a redactat, negociat, organizat consultări și a pus în dezbatere publică, prin intermediul unui comunicat de presă, controversatul proiect de lege al salarizării personalului plătit din fonduri publice. Curtea de Apel București a admis, săptămâna aceasta, cererea sindicatelor din sănătate și a suspendat toate procedurile demarate în legătură cu această lege de către Ministerul Muncii. Aici intră inclusiv așa-zisele consultări cu sindicatele, motivul fiind evident: un Guvern demis de Parlament nu are voie, constituțional și legal, să inițieze proiecte de lege, iar, prin „a iniția”, se înțelege orice activitate instituțională întreprinsă în procesul de redactare, consultare și comunicare. Hotărârea Curții de Apel București este executorie, deși nu este definitivă. Dar Dragoș Pîslaru susține că asta nu îl împiedică să meargă mai departe cu acțiunile pentru care instanța l-a obligat să se oprească. Iar această atitudine este tradusă de către cunoscuți juriști ca faptă penală, mai exact o nerespectare a hotărârilor judecătorești.
Noua perspectivă a legii privind salarizarea personalului plătit din funcții publice a apărut după ce, marți, Secția a VII-a de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a pronunțat soluția, pe fond, în Dosarul nr. 4655/2/2026, înregistrat, la data de 21 iulie 2026, la cererea Federației Sanitas din România, care a dat în judecată Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, condus de către ministrul demis și interimar Dragoș Pîslaru.
Prin Hotărârea nr. 128 din 21 iulie 2026, pronunțată de completul de vacanță, Curtea de Apel București a admis cererea de ordonanță președințială solicitată de către Federația Sanitas din România. Conform minutei hotărârii, instanța „suspendă procedura proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, publicat pe site-ul pârâtului (Ministerul Muncii – n.red.) în data de 17 iulie 2026, la rubrica «Communicate de Presă», până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 2657/2/2026”.
Hotărârea Curții de Apel București, deși nu este definitivă, este executorie, iar Ministerul Muncii o poate ataca cu recurs, în termen de cinci zile de la comunicare. Până la ora închiderii ediției, ministerul nu și-a exercitat această cale de atac.
Interimarul de la Muncă ia în zeflemea magistrații
Dragoș Pîslaru ignoră public această hotărâre judecătorească executorie. Într-o postare pe contul său de socializare, acesta susține că hotărârea Curții de Apel București a fost pronunțată deoarece „a cântat ciocârLia (se referă la Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție – n.red.)”.
„După ce a clasat democrația internă din PNL, printr-o decizie-fulger, Curtea de Apel București decide (…) că un text referitor la salarizare postat în secțiunea de «Comunicate de presă» pe site-ul Ministerului Muncii este interzis. Remarcăm, astfel, un record de viteză a sistemului judiciar”, scrie ministrul interimar și demis. Acesta adaugă că „instanța a decis că nu mai avem voie să lucrăm pentru îndeplinirea Jalonului PNRR în valoare de 770 de milioane de euro. (…) Întregul proces are loc cu medierea Administrației Prezidențiale, iar rolul Ministerului Muncii este de secretariat tehnic pentru o eventuală inițiativă parlamentară care să conducă la adoptarea legii în Parlament”.
Pîslaru recunoaște că Guvernul are atribuții și competențe limitate, dar pretinde că „rolul nostru a fost strict tehnic și metodologic: să oferim o fundamentare solidă, bazată pe consultări, prin care parlamentarii și partidele să o poată folosi dacă doresc”. „Prin urmare, suspendarea dispusă de instanță este pur și simplu fără obiectul muncii. Dialogul social continuă. Consultările cu partenerii sociali nu încalcă nicio decizie a instanței. (…) Chiar mâine (ieri – n.red.) am invitat sindicatele la noi discuții. (…) Așadar, hotărârea-blitz nr. 1287/21.07.2026 nu împiedică Ministerul Muncii să își exercite prerogativele legale de a continua consultările și munca de fundamentare”, a conchis ministrul demis și interimar.
„Comunicatul” suspendat arată exact cine este inițiatorul real
Interesant este faptul că respectivul „comunicat de presă” al Ministerului Muncii din data de 17 iulie 2026, la care face referire Curtea de Apel București în hotărârea judecătorească executorie pronunțată, face o serie de afirmații din care rezultă că proiectul legii salarizării a fost inițiat, de facto, de către Ministerul Muncii, ca parte a unui guvern demis, care nu are astfel de prerogative legale și constituționale.
Spre exemplu, se arată că Ministerul Muncii a pus în consultare proiectul de lege, în format PDF. Apoi, același minister a organizat „o amplă consultare publică prin 14 reuniuni cu instituțiile din administrație și sindicatele reprezentative”.
De asemenea, se arată că, după consultări, același Minister al Muncii a revizuit proiectul, a ținut legătura cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană „pentru o alocare bugetară suplimentară”. Comunicatul de presă mai arată că „varianta actuală a legii (adică cea lucrată sub mandatul cu puteri limitate al lui Dragoș Pîslaru – n.red.) îndeplinește condițiile Jalonului nr. 420 din PNRR”. Nu în ultimul rând, Ministerul Muncii a predat proiectul de lege partidelor politice în vederea demarării procedurilor de adoptare.
Avocat: Hotărârea Curții îl vizează direct pe ministru
Fostul membru al CSM și ex-judecătorul Adrian Toni Neacșu, cunoscut avocat, este de părere că toate procedurile legate de legea salarizării unitare a personalului bugetar au fost suspendate de justiție. „Principalul argument pentru aparența de legalitate a proiectului de lege a fost acela că el a fost elaborat, redactat și negociat de un Guvern demis, care nu mai poate iniția proiecte de lege, așa cum prevede articolul 27 alineat 34 din Codul Administrativ”, precizează avocatul.
Conform juristului, „«a iniția» nu înseamnă doar a vota în Guvern un proiect de lege, ci și că nu mai poți parcurge niciuna dintre procedurile de elaborare a unui astfel de proiect și nu îți mai poți folosi resursele pentru a lucra la el”.
Adrian Toni Neacșu subliniază că „Dragoș Pîslaru sfidează hotărârea Curții de Apel București, care a suspendat întreaga procedură legată de proiectul legii salarizării (iar nu un comunicat de presă, cum spune în punctajul de partid de damage control) și spune că va continua consultările cu sindicatele pe acest proiect”. Potrivit avocatului, „Dragoș Pîslaru, în calitatea de interimar la Ministerul Muncii, este reprezentantul legal chiar al pârâtului față de care s-a pronunțat instanța. Concret, instanța l-a obligat personal, ca reprezentant legal, să nu facă ceea ce vrea să facă. Nerespectarea unei hotărâri judecătorești este o sfidare și încă una anunțată public, și o să îi creeze probleme, dar bănuiesc că și le asumă. Deturnarea resurselor financiare, locative și umane ale Ministerului Muncii către activități care, potrivit legii (articolul 37 alineat 3 din Codul Administrativ), nu intră în competența sa constituie infracțiune.
Suspiciuni de săvârșire a unor fapte penale
De altfel, juriștii vorbesc, în legătură cu această activitate a Ministerului Muncii în ceea ce privește proiectul legii salarizării, despre săvârșirea unui cumul de încălcări ale legii, dar și de comiterea, în concurs, a trei tipuri de infracțiuni prevăzute de Codul penal.
Mai întâi, se vorbește, așa cum arăta și Adrian Toni Neacșu, despre nerespectarea hotărârilor judecătorești, faptă prevăzută de articolul 287 Cod penal, și care se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani.
De asemenea, se vorbește și despre uzurparea de calități oficiale, în sensul derulării de către un ministru interimar a unor activități care reprezintă prerogative doar ale unui ministru plin. Fapta este prevăzută de articolul 259 Cod penal și se aplică atunci „când un funcționar public continuă să exercite o funcție de autoritate de stat după ce și-a pierdut acest drept” și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
În ceea ce privește infracțiunea de deturnare de fonduri, la care se referea fostul membru al CSM, se pedepsește, de asemenea, cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Un alt membru al CSM în funcție – judecătorul Alin Ene - a reacționat la semnalele lui Dragoș Pîslaru cu privire la hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București. Într-o postare pe contul său de Facebook, magistratul arată că această decizie a instanței „este o lecție despre rolul justiției într-o democrație”. „Nu a fost suspendat un comunicat de presă, ci o procedură demarată de un Guvern demis. Și nu, asta nu înseamnă că justiția a preluat atribuțiile Guvernului sau ale Parlamentului. Înseamnă că, atunci când sunt suspiciuni că celelalte puteri ale statului au depășit limitele stabilite de Constituție și de lege, există o instanță independentă care verifică legalitatea acțiunilor lor”, subliniază judecătorul Alin Ene.
Membrul CSM mai adaugă că „tocmai acesta este rolul justiției într-o democrație: să limiteze derapajele puterii și să protejeze cetățeanul împotriva eventualelor abuzuri”.
Sindicatele s-au consultat degeaba. Parlamentul va urma propriile proceduri în procesul de adoptare
Oficial, în acest moment, proiectul legii salarizării nu există. Ministerul Muncii a inițiat draftul, a negociat cu Ministerul Finanțelor, cu Administrația Prezidențială și cu Comisia Europeană. Asta, în condițiile în care atât Ministerul Muncii, cât și Ministerul Finanțelor sunt parte ale Guvernului demis, care nu are voie constituțional și legal să promoveze proiecte de lege.
Cu toate acestea, Ministerul Muncii a făcut consultări cu sindicatele pe marginea acestui proiect de lege inexistent. Practic, inițierea, redactarea, consultarea și prezentarea au fost făcute de un organism care nu are prerogative legale în acest sens, ba chiar are interdicții în acest sens. Iar, informal, autorul legii este Ministerul Muncii.
Pretextând că a funcționat doar ca un „secretariat tehnic”, ministerul condus interimar de către Dragoș Pîslaru a acționat, de fapt, ca un minister cu puteri depline. Iar legea pe care a lucrat-o urmează să fie asumată, în integralitatea ei, așa cum a scris-o Pîslaru, de un membru al Parlamentului, care va poza, apoi, formal, ca autor al activităților nelegale exercitate de Ministerul Muncii. De remarcat este și faptul că nu există vreo diferență între un proiect de lege inițiat de un Guvern cu puteri depline și care este trimis, spre adoptare, la Parlament și acest proiect neasumat oficial de Guvern, dar preluat artificial de un parlamentar. În ambele cazuri, legea este supusă amendamentelor în Parlament și ajunge, ulterior, la vot în Plen.
Manevra lui Dragoș Pîslaru a fost devoalată și de către avocatul Adrian Toni Neacșu (FOTO), care arată că „Guvernul demis Ilie Bolojan a fraudat sistematic Constituția și s-a comportat ca un Guvern cu puteri depline”.
Manevra Executivului, „o potlogărie ieftină”
„Constituția și legea spun că un Guvern demis nu poate iniția un proiect de lege? Nicio problemă, proiectul se elaborează și se lucrează integral în cadrul Guvernului, după care este preluat ipocrit de un parlamentar. O potlogărie ieftină sancționată, deocamdată, doar de hotărârea Curții de Apel București. Constituția și legea spun că un Guvern demis nu poate elabora politici publice noi? Nicio problemă! Guvernul demis emite zeci (am numărat 14 până acum) de Hotărâri de Guvern conținând politici publice noi, sfidând avizele negative ale Consiliului Legislativ, știind că acestea nu ar putea fi anulate decât în justiție, dacă cineva se prinde să le atace”, mai scrie avocatul Adrian Toni Neacșu.
Acesta precizează, de asemenea, că „nesocotirea limitelor constituționale ale unui Guvern demis este singurul motiv pentru care acesta se poate permanentiza și poate supraviețui blocajului iminent pe care îl creează funcționarii firești a statului. Guvernul Ilie Bolojan se crede un guvern normal și se comportă ca un guvern normal”.
Același avocat aruncă „bomba”. „Nimic din ce s-a inițiat la Ministerul Muncii, deci în fața Guvernului demis, nu mai poate fi folosit, ulterior, în procedurile parlamentare. Toate eventualele acorduri cu sindicatele, înțelegerile și consultările sunt ca și când nu ar fi existat. Parlamentul va solicita și va obține propriile avize de la entitățile avizatoare – CES, Consiliul Legislativ sau CSM. (…) Legea care va ieși din Parlament nu va fi rezultatul consultării sindicatelor și profesiilor la care aceasta se referă și, cu atât mai puțin, al unei acceptări sau compromis rezultat din dialogul cu acestea. Preluarea drept inițiativă parlamentară proprie a unui proiect de lege care este rezultatul unei proceduri ilegale demarate de Ministerul Muncii ridică și probleme de vulnerabilitate politică, dar și un risc constituțional. Dacă CCR va constata că, în realitate, proiectul de lege astfel preluat este rezultatul încălcării atribuțiilor limitate ale unui Guvern demis”, conchide avocatul Adrian Toni Neacșu.
Citește și: Suma uriașă care aruncă în aer legea salarizării! Pîslaru: „Nu poate fi rezolvat!
Citește pe Antena3.ro
