Jurnalul.ro Special Dezastru. Salariile românești, strivite cu prețuri elvețiene

Dezastru. Salariile românești, strivite cu prețuri elvețiene

de Adrian Stoica    |   

Rata anuală a inflației a crescut ușor în februarie și a ajuns la 15,5%. Scumpirea produselor alimentare a continuat, iar românii sunt obligați să cheltuiască tot mai mult pentru coșul zilnic. 

 

Cei care au bani puțini, cum este cazul, în special, al șomerilor, pensionarilor și al celor plătiți cu salariul minim pe economie, au fost puternic afectați de scumpirea alimentelor de bază și a facturilor. Deși inflația afectează toate țările lumii în această perioadă complicată, marcată de scumpirea produselor energetice și a războiului din Ucraina, România a ajuns să aibă produse alimentare foarte scumpe raportat la prețurile din Europa, deși este țara care deține printre cele mai mari suprafețe agricole și una dintre cele mai mari producătoare de grâu, porumb, floarea-soarelui etc. Datele analizate de site-ul globalproductprices.com la nivel global arată că țara noastră se plasa la începutul lunii martie în partea superioară a clasamentului din punct de vedere al celor mai mari prețuri la alimente.

 

Făina ne bagă în topul prețurilor mari

 

La făină, un produs care stă la baza multor produse alimentare, România se plasa pe locul 45 din cele 81 de țări analizate, cu un preț mediu de 1,35 dolari/kg. Dacă ne referim însă la țările UE, atunci  eram pe poziția 18, devansând țări precum Italia (1,28 dolari/kg), Franța (1,13 dolari/kg), Grecia (1,06 dolari/kg), Polonia (0,96 dolari/kg), iar în Bulgaria ea costă 0,93 dolari/kg. Cea mai ieftină făină se găsește în Belgia, unde prețul era de 0,38 dolari/kg, aici produsul fiind cel mai ieftin din toate țările analizate, nu doar din UE. Cea mai scumpă făină se găsește în Hong Kong, unde costă 3,423 dolari/kg.

 

Garnitura de orez dispare din multe farfurii

 

Și orezul este un produs scump în România. El a ajuns să coste circa 1,74 dolari/kg, plasându-ne pe poziția 43 la nivel global și pe poziția 19 în Europa, unde produsul este mai ieftin în Belgia (1,61 dolari/kg), Slovenia (1,55 dolari/kg), Polonia (1,46 dolari/kg), Danemarca (1,43 dolari/kg), Spania (1,39 dolari/kg), Portugalia (1,38 dolari/kg) etc. Cel mai scump se vinde în lume kilogramul de orez în Serbia, unde costă 4,67 dolari, iar cel mai ieftin, în Paraguay, aici prețul fiind de 0,64 dolari.

 

Industria dulcelui ne lovește la buzunar

 

Cu o industrie a zahărului distrusă și dependent masiv de importuri, românii cumpărau la începutul lunii martie kilogramul de zahăr, în medie, cu 1,31 dolari/kg (1,33 dolari/kg în decembrie). El ne plasa pe poziția 46 în lume. În Europa ocupam locul 18, iar zahăr mai ieftin se găsea Germania și Olanda (1,29 dolari/kg), Regatul Unit (1,22 dolari/kg), Serbia (1,05 dolari/kg), Belgia (0,86 dolari/kg) etc. Cel mai ieftin zahăr se găsea în Turcia, aici prețul fiind de numai 0,26 dolari/kg, în timp ce locuitorii din Hong Kong trebuiau să plătească un  preț de 14 ori mai mari.  În ceea ce privește Bulgaria, aici kilogramul se vinde cu 1,65 dolari, ceea ce o plasa pe poziția 16 la nivel mondial și pe 8 în Europa, după Rusia.   

 

Laptele este tot mai scump

 

Laptele este un aliment de bază cel puțin pentru hrana copiilor, dar a devenit un produs de lux pentru multe familii în România. Deși producătorii spun că la ei prețul nu a crescut în ultima perioadă, în magazine acesta s-a majorat. Explicația ar fi lanțul de aprovizionare care este lung, susțin marii retaileri. În martie, prețul mediu al litrului de lapte era în magazine la 1,74 dolari, ceea ce ne plasa într-o poziție deloc confortabilă pentru buzunarul nostru, pe locul 34 la nivel mondial (în 91 de țări analizate) și pe 12 în Europa. Cu acest preț am devansat țări precum Elveția (1,70 dolari/l), Cehia (1,58 dolari/l), Belgia (1,56 dolari/l),  Finlanda (1,28 dolari/l), Franța (1,23 dolari/l), Spania (1,20 dolari/l) sau Polonia (0,80 dolari/l). În ceea ce privește Bulgaria, aici litrul de lapte se vindea la începutul lunii martie cu 1,64 dolari, ea ocupând din punct de vedere al prețului poziția 44 la nivel mondial și pe 15 în Europa. Cel mai mic preț al laptelui se înregistra în Tunisia (0,43 dolari/l)) și cel mai mai scump în Nigeria (4,96 dolari/l).

 

Ouăle devin măsură a bunăstării

 

Ouăle au ajuns să se vândă în România la un preț mediu de 3,36 dolari/12 bucăți, ceea ce ne așeza pe poziția 26 la nivel mondial și pe locul 15 în Europa. Acest produs alimentar, care a înregistrat creșteri mari de prețuri peste tot în lume, se poate cumpăra în Europa mai ieftin decât la noi în Lituania (3,21 dolari/12 bucăți), Olanda (3,08 dolari/12 bucăți), Danemarca (2,98 dolari/12 bucăți), Regatul Unit (2,92 dolari/12 bucăți), Germania (2,64/12 bucăți) etc. În ceea ce privește Bulgaria, cu un preț mediu de 5,26 dolari ea ocupa a patra poziție la nivel mondial și a treia din Europa. Cele mai mari prețuri în cele 81 de țări analizate se înregistrau în Elveția (6,71 dolari/12 bucăți), SUA (6,26 dolari/12 bucăți) și Slovacia (5,40 dolari/12 bucăți). La polul opus se găseau Pakistan (1,16 dolari/12 bucăți), Rusia (1,11 dolari/12 bucăți) și Indonezia (0,16 dolari/12 bucăți).

 

Avem floarea-soarelui, dar nu ne ajută prea mult

 

O poziție ceva mai bună ocupăm din punct de vedere al prețului de comercializare a uleiului pentru gătit. Cu un preț mediu de 2,38 dolari/l, începutul lunii martie ne găsea pe locul 63 din 71 de țări incluse în analiză la acest sortiment, iar în Europa  eram pe poziția 21. Pentru România, acest preț este mic numai aparent, având în vedere că suntem unul din marii exportatori europeni de semințe de floarea-soarelui. Cu acest preț, am devansat țări europene precum Suedia (2,35 dolari/l), Polonia (2,29 dolari/l), Serbia (2,01)  etc. În ceea ce privește Bulgaria, cu un  preț de 3,01 dolari/l, ea ocupa poziția 53 la nivel mondial și locul 18 în Europa. Cel mai mic preț era  raportat de Rusia (1,52 dolari/l) și cel mai mare preț era înregistrat în Hong Kong (7,13 dolari). 

 

În primele 11 luni din 2022, România a importat alimente în valoare de peste 12 miliarde de euro, cu 30% mai mult în comparaţie cu perioada similară din 2021, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. 

 

Carnea de pui, accesibilă pentru mulți români

 

Gripa aviară, despre care specialiștii spun că este cea mai gravă care a lovit sectorul avicol în ultimii ani, a dus la închiderea multor ferme și la o creștere puternică a prețului cărnii de pui. Astfel, la nivel mondial prețul mediu a ajuns la 5,25 dolari/kg, iar vârful de preț se înregistrează în Hong Kong, unde este de 11,74 dolari. În rândul celor 81 de țări, analizate la acest capitol, România ocupa în martie poziția 61, cu un preț mediu de 3,47 dolari/kg. În Europa eram pe locul 22. În Bulgaria, prețul cărnii de pui era mai mare decât la noi, bulgarii cumpărând kilogramul cu 6,86 dolari, ceea ce îi plasa pe vecinii noștri de la sud de Dunăre pe locul 20 în lume și pe 9 în Europa. Prețuri mai mici comparativ cu cel de la noi înregistrau în Europa țări precum Irlanda (3,33 dolari/kg), Grecia (2,22 dolari/kg), Regatul Unit (3,17 dolari/kg), Turcia (3,16 dolari/kg) sau Ucraina (2,24 dolari/kg). La nivel mondial, cel mai puțin costa kilogramul de carne de pui în Paraguay, aici comercializându-se în magazine la un preț mediu de 1,69 dolari. 

 

Carnea de vită este un aliment de lux

 

La carnea de vită, un produs care nu este foarte comercializat în România din cauza costului destul de mare pentru veniturile majorității populației, ocupam poziția 57 între cele 87 de țări analizate, cu precizarea că datele se referă la luna februarie în acest caz. Prețul mediu de vânzare în țara noastră este de 10,13 dolari/kg, conform analizei realizate de site-ul globalproductprices.com, ceea ce ne plasa în Europa pe poziția 26, devansând țări precum Lituania (9,96 dolari/kg), Rusia (9,48 dolari/kg) și Ucraina (5,90 dolari/kg). Din acest punct de vedere, prețul de comercializare al acestui aliment este printre cele mai mici din Europa la noi. La nivel mondial, cel mai mic preț era de 3,09 dolari/kg (Pakistan) și cel mai mare, de 56,50 dolari/kg (Elveţia).

 

Rezerve de sare avem, dar produsul este scump

 

Deși avem cele mai mari rezerve de sare din Europa, nu ne putem lăuda că acest produs este foarte ieftin la noi. Performanța negativă pe care o bifăm este că sunt țări ce nu dețin astfel de zăcăminte în Europa, dar produsul este mai ieftin în magazine decât la noi. Statistica ne plasează pe locul 26 din 81 de țări analizate din punct de vedere al prețurilor mari. La noi kilogramul de sare se comercializează în martie cu 0,98 dolari/kg, având cel de al 13-lea cel mai mare preț din Europa. Prețuri mai mici comparativ cu noi se întâlnesc în Finlanda (0,95 dolari/kg), Irlanda (0,83 dolari/kg), Bulgaria (0,82 dolari/kg) etc. La nivel mondial, prețul mediu este de 0,87 dolari/kg, iar cel mai mic este de 0,10 dolari (Egipt) și cel mai mare, de 2,95 dolari (Uruguay).

 

Ce s-a scumpit cel mai mult în februarie 

 

Evoluția indicelui prețurilor de consum (februarie 2023 față de februarie 2022), publicată de INS, arată că cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la următoarele produse:

  • Zahăr: +63,56%

  • Gaze: +41,94%

  • Margarină: +34,89%

  • Cartofi: +34,82%

  • Lapte: +32,39%


 

Importăm 70% din consumul de alimente

 

Cu toate că avem un mare potențial agricol, care ar putea satisface cu ușurință necesarul de mâncare al României, importăm aproximativ 70% din ceea ce consumăm. Importurile au ajuns să acopere peste 80% din necesarul de carne de porc și 40% din carnea de pasăre. În timp ce am devenit printre cei mai mari exportatori europeni de porumb și grâu, importăm la greu cocă congelată, produse de patiserie, napolitane, biscuiți etc. Aceeași situație o regăsim și la floarea-soarelui, unde România și-a trimis sămânța de floarea-soarelui la export cu 500-600 de euro/tonă și a importat ulei de floarea-soarelui cu 1.000 de euro/tonă. Dacă în cazul creșterii importurilor de carne de porc una din explicații ar fi efectele pestei porcine africane care a depopulat fermele românești, pentru altele explicația este și că sectorul industriei alimentare este foarte slab dezvoltat. În plus, în ultimii ani mai multe unități mari au fost lichidate, ceea ce face ca astăzi sectoare precum industria uleiului și cea a zahărului să nu mai poată asigura necesarul de consum intern, fiind nevoie de importuri. Cu industria zahărului tăiată la fier vechi, România a ajuns să importe mai bine de trei sferturi din consum și numai în 2021 datele INS arată că am importat zahăr în valoare de 340 de milioane de euro, cu 25% mai mult decât în 2020. Reprezentanții industriei alimentare au atras în nenumărate rânduri atenția Guvernului asupra situației în care se află acest sector, precizând că securitatea alimentară este o componentă importantă a conceptului de securitate națională.

 

Salariul care ne lasă muritori de foame

 

Analiza făcută de site-ul globalproductprices.com privind prețurile produselor alimentare nu ține cont și de puterea de cumpărare. Dacă este să facem această analiză din punct de vedere al salariului minim pe economie, constatăm că 1,3 milioane de români  plătiți cu acest salariu  dau cea mai mare parte a veniturilor pe mâncare, asta fără a mai pune la socoteală și cele câteva milioane de pensionari. Pe fondul inflației foarte ridicate, aproape toate statele din UE au majorat salariul minim pe economie la începutul acestui an. Creșterea lui a variat între 20% în Germania și Letonia și 5% în țări precum Franța, Luxemburg și Malta. În ceea ce privește România, el a crescut de la 2.550 lei brut la 3.000 de lei. Chiar și așa, România ( 606 euro), alături de Ungaria (578 euro) și Bulgaria (398 euro), continuă să înregistreze cel mai mic salariul minim pe economie, în timp ce Luxemburg (2.387 euro), Germania (1.987 euro) și Belgia (1,955 euro) îl au cel mai mare. În prezent, 22 dintre cele 27 de state comunitare au un salariu minim pe economie impus prin lege, măsură vizând protejarea  muncitorilor cei mai vulnerabili. Până la sfârșitul anului 2024, țările UE vor fi obligate să introducă un salariu minim european care să reprezinte cel 60% din câștigurile brute medii la nivel național. 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri