Jurnalul.ro Bucurii la feminin Cosmetice: la ce ingrediente să fii atentă

Cosmetice: la ce ingrediente să fii atentă

de L. Budin    |   

Produsele de frumuseţe şi de îngrijire, care miros atât de frumos şi fac pielea atât de fină, conţin o puzderie de ingrediente cu formule chimice complicate şi nume greu de pronunţat, unele având potenţial toxic. O arată şi studiile realizate de o organizaţie românească pentru protecţia consumatorilor, care au scos în evidenţă încărcătura chimică ridicată a multor mărfuri nealimentare, o demonstrează şi cercetările internaţionale.

 

Femeile care cumpără cosmetice se concentrează mai degrabă pe efectele pozitive ale produselor respective, ignorând pericolele aferente. Studiile au arătat că anumite substanţe din compoziţia produselor de frumuseţe au efecte negative asupra sănătăţii umane. Ingredientele controversate pot fi evitate prin citirea atentă a etichetelor. 

 

Perturbatori endocrini

Perturbatorii endocrini sunt substanţele care au efecte negative asupra sistemului hormonal. Cel mai adesea sunt din clasa parabenilor: butilparaben, propilparaben (cunoscut şi sub numele de 4-hidroxibenzoat de propil), sarea de sodiu a butilparabenului, sarea de sodiu a propilparabenului, sarea de potasiu a propilparabenului. Au efect conservant şi sunt folosite în cosmeticele pe bază de apă - creme, loţiuni ş.a.m.d. 

La începutul acestui an, Comitetului ştiinţific pentru siguranţa consumatorilor (CSSC), din subordinea Comisiei Europene, a publicat un raport preliminar privind propilparabenul, şi a ajuns la concluzia că substanţa poate fi folosită în siguranţă în cosmetice, atâta timp cât concentraţia sa nu depăşeşte 0,14%. 

 

Ingrediente alergene

Printre substanţele cu efect alergen, care pot duce la reacţii grave - eczeme, crize de astm -  se numără p-fenilendiamina. Inclusiv parfumurile pot să conţină alergeni -  la fel şi cremele cu filtru contra ultravioletelor (creme de protecţie solară), în compoziţia cărora intră benzofenona. Chiar dacă multe din cosmetice afişează menţiunea „Testat dermatologic”, „Hipoalergenic” sau „Pentru piele sensibilă”, în realitate asta nu garantează deloc absenţa alergenilor. 

 

Substanţe cu efect comedogenic

Substanţele cu efect comedogenic pot provoca aşa-numita acnee cosmetică - asta, pe lângă roşeaţă şi sensibilizarea pielii. Se găsesc în produse de uz curent, lista ingredientelor suspecte fiind lungă. Pe etichetă, apar cu denumirea lor în engleză (Isopropyl isostearate, Isopropyl myristate, Laureth-4, Lauric acid, Isopropyl palmitate, Acetylated lanolin, Cocoa Butter ş.a.m.d.). 

Alte ingrediente care trebuie evitate sunt uleiurile minerale, anumite uleiuri vegetale (uleiul de germeni de grâu, uleiul de migdale dulci), ceara minerală, animală şi vegetală, răşinile. 

E important de ştiut că produsul cu efect comedogenic în cazul unui anumit consumator poate să nu-i cauzeze altuia. Numai testarea, pe suprafeţe mici de piele, a produsului respectiv poate da indicaţii în legătură cu siguranţa lui efectivă. 

 

Compuşi cu potenţial cancerigen

Anumite substanţe chimice pot favoriza apariţia cancerului. O astfel de substanţă este pudra de aluminiu. Poate să intre în compoziţia laptelui demachiant sau vitaminizant, în cea a produselor de machiaj. Alte două substanţe potenţial periculoase sunt BHA şi BHT.

Un alt ingredient suspect este fenoxietanolul. Este folosit drept solvent, agent de conservare sau pentru a fixa parfumul. Intră în compoziţia cremelor emoliente şi al cremelor solare, în produsele de igienă corporală. În concentraţii mari, poate provoca alergii cutanate şi tulburări neurologice. În Franţa, s-a interzis folosirea ingredientului în şerveţelele umede pentru bebeluşi, fiindcă se crede că afectează dezvoltarea şi capacitatea de reproducere. În Uniunea Europeană, concentraţia maximă în produsele cosmetice este de 1%.

 

Conform site-ului american EWG (Environmental Working Group), peste o treime din produsele cosmetice conţin cel puţin un ingredient cu potenţial cancerigen. 

 

Testate pe animale

Ani de-a rândul, asociaţiile pentru protecţia animalelor au denunţat practicile anumitor firme de cosmetice, care testau produsele lor pe animale, pentru a evalua efectele nedorite. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a interzis oficial astfel de teste pe Bătrânul Continent. Practica continuă însă să existe în afara Europei. 

 

Top 5 ingrediente controversate

*PEG sau polietilenglicol 

Este un polimer de tip polieter. Pe etichete apare cu denumirea în engleză, Polyethylene glycol. Controversele sunt legate nu atât de efectul propriu-zis al substanţei, cât de faptul că este produsă din oxid de etilenă, un gaz cu efect cancerigen şi mutagen. 

 

*Fenoxietanol

Substanţa (Phenoxyethanol, aşa cum apare frecvent pe etichete) este utilizată pe post de conservant şi ingredient de fixare a parfumurilor. La anumite persoane, are efect de sensibilizare a pielii (poate provoca urticarii şi dermatite). Este suspectat ca fiind perturbator endocrinian şi cu potenţial cancerigen. 

 

*Disodium EDTA sau acid etilendiaminotetraacetic

Este folosit ca agent de spumare şi ca stabilizator împotriva acţiunii bacteriene. Poate avea efect iritant asupra ochilor şi asupra pielii. Capacitatea lui de a se combina uşor cu metale grele îl fac un ingredient periculos pentru mediul înconjurător. 

 

*BHA şi BHT

Butilhidroxianisolul (BHA) şi butilhidroxitoluenul (BHT) sunt substanţe cu efect antioxidant şi conservant, folosite şi pentru cosmetice, şi pentru produse de igienă. Institutul Naţional de Sănătate al Statelor Unite subliniază că, potrivit studiilor, BHA poate avea efect cancerigen la om. BHT, care este folosit adesea în cosmetice pentru a înlocui BHA, este bănuit că produce disfuncţii ale diverselor organe şi ale sistemului endocrin. Este prezent în 99% din produsele cosmetice - de la balsam de buze la fond de ten  – şi, la fel ca BHA, are potenţial cancerigen şi alergen. 

 

*Parafina lichidă

Pe etichete, apare sub denumirea de Paraffinum Liquidum. Este un produs rezultat din distilarea petrolului, după separarea hidrocarburilor combustibile uşoare. Face parte din familia uleiurilor minerale, care au efect filmogen pe piele (previn deshidratarea), dar şi efect ocluziv (astupă porii), ceea ce agravează acneea. 

 


În cadrul unui studiu realizat în urmă cu cinci ani, Asociaţia Pro Consumatori (APC) a constatat că 77% din deodorantele de tip roll-on din comerţ conţineau substanţe perturbatoare ale sistemului endocrin şi substanţe alergene. Dintre produsele analizate, 29% conţineau BHT. 



 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri