Creditarea parcurge un trend ascendent, dar cu un ritm mai mic decât creşterea economică. Aceasta în situaţia în care populaţia, având încă în memorie urmările crizei mondiale din 2008, manifestă reticenţe în a se împrumuta, iar companiile private merg mai mult pe autofinanţare. Specialiştii prevăd o tendinţă de scădere a dobânzilor.
„Avem nu o scădere a creditării, câtuşi de puţin, creditul creşte, dar o scădere a ritmului de creştere a creditării”, a declarat recent guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, remarcând o majorare anuală „sub 8% în ultimele luni”.
El apreciază că „nu este mult”, având în vedere că această cifră se referă la o creştere nominală a creditului.
Şeful băncii centrale a completat că „dacă avem în vedere o creştere economică de 4-5% plus o inflaţie de 4%”, avansul creditării se situează „sub creşterea nominală a PIB-ului”.
Creştere mai mare decât în 2018
Creditul neguvernamental a urcat în iulie 2019 cu 7,9% (3,7% în termeni reali) faţă de aceeaşi lună a anului precedent, pe seama creşterii cu 10% a componentei în lei (5,6% în termeni reali) şi a creşterii cu 4,1% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 1,7%), arată datele BNR. La 31 iulie 2018, creditul neguvernamental înregistra o creștere de 6,6% (1,9% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2017.
La 31 iulie 2019, creditul guvernamental a fost cu 4,3% (0,2% în termeni reali) mai mare decât la 31 iulie 2018. Anul trecut pe vremea aceasta, creditul guvernamental crescuse cu 3,6% (-0,9% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2017.
Eroarea lui Isărescu
Astfel, dacă la comparaţia cu evoluţia Produsului Intern Brut (PIB), datele oficiale confirmă trendul indicat de Mugur Isărescu, ritmul de creştere a creditării este mai mare anul acesta decât în 2018, ceea ce contrazice spusele şefului BNR.
Acelaşi lucru se întâmplase şi la nivelul lunii iunie 2019 faţă de iunie 2018, creştere de 7,1% (3,1% în termeni reali) la creditul neguvernamental şi de 2,0% (-1,8% în termeni reali) la cel guvernamental, după ce în iunie 2018 comparativ cu iunie 2017, se înregistrase o majorare de 6,8% (1,3% în termeni reali) la creditul neguvernamental şi de 1,4% (-3,8% în termeni reali) la creditul guvernamental, potrivit datelor băncii centrale.
În opinia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, există „probleme structurale în ceea ce priveşte creditarea”. Astfel, asistăm la „o creştere uşor exagerată a creditării către populaţie în dauna creditării către firme”, iar în segmentul adresat populaţiei, se observă angajarea băncilor către împrumuturi „mai puţin înţelepte” către persoanele care „nu dovedesc capacitate solidă de rambursare”.
Împrumuturile, aşteptate să se ieftinească
Ratele de dobândă depind în cea mai mare parte de creşterea preţurilor, o inflaţie ridicată ţinând dobânzile sus. O altă influenţă este exercitată de aversiunea la risc a investitorilor. Aceasta se poate amplifica în cazul în care războiul comercial se înteţeşte. Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat însă că vor fi reluate negocierile cu China, astfel că bursele vor intra pe plus. Pe de altă parte, marile bănci centrale duc o politică de relaxare cantitativă şi de scădere a dobânzilor. România are cea mai mare inflaţie din UE, dar acest factor este contrabalansat de evoluţiile din mediul internaţional, astfel că pentru viitorul apropiat se anunţă continuarea trendului de calmare a preţului la credite.
Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România
Lipsă de apetenţă pentru finanţarea mediului privat
Statistica ne arată că din 10 firme, şapte se autofinanţează, una apelează la fonduri europene şi numai două recurg la creditare. Cauzele ponderii mici a creditării bancare ţin de natura acordării împrumuturilor, de felul cum IMM-urile se califică sau nu pentru a accesa finanţarea, precum şi de faptul că lipsesc instrumentele alternative de finanţare, cum ar fi capitalul de risc, instrumentele de microcreditare, produsele bancare adresate micilor companii. Au apărut astfel de produse, la Banca Transilvania, la BCR, dar încă la modul timid. În acelaşi timp, statul se împrumută masiv şi scump, şi din acest motiv nu există apetenţă pentru mediul privat.
Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România