Numirea este considerată ca fiind ultima șansă a președintelui de a-și relansa al doilea mandat, care se va încheia în 2027. Fără majoritate în Adunarea Națională pentru a-și promova agenda, Macron se confruntă cu critici din ce în ce mai dure, chiar și din interiorul propriei tabere.
Premierul Sébastien Lecornu și-a dat demisia brusc luni, la doar câteva ore după prezentarea noului cabinet.
Aceasta a determinat apeluri la demisia lui Macron sau la dizolvarea parlamentului Însă președintele a anunțat, miercuri, că va numi un succesor în termen de 48 de ore, potrivit AP.
Criza datoriilor și sărăcie
În ultimul an, guvernele minoritare succesive ale lui Macron s-au prăbușit rapid, lăsând a doua cea mai mare economie a UE împotmolită în paralizie politică, în timp ce Franța se confruntă cu o criză a datoriilor.
La sfârșitul primului trimestru al anului 2025, datoria publică a Franței se ridica la 3,346 trilioane de euro sau 114% din produsul intern brut.
Rata sărăciei în Franța a atins, de asemenea, 15,4% în 2023, cel mai ridicat nivel de la începutul înregistrărilor în 1996, potrivit celor mai recente date disponibile de la Institutul național de statistică.
Dificultățile economice și politice îngrijorează piețele financiare, agențiile de rating și Comisia Europeană, care a presat Franța să respecte normele UE privind limitarea datoriei.