Scenariile catastrofice care anunță iminența unei noi recesiuni sunt împinse în spațiul public cu voluptate de moderatori de televiziune după rețeta știrii rele care se ,,vinde” mai bine. Goana după rating nu se pliază mereu și pe energia consumată pentru adevăr. De aici apare falia tot mai extinsă dintre vorbitorii acreditați de media ca specialiști, gata oricând să dea verdicte ,,la minut”, și specialiștii care se informează și apoi vorbesc.
La seminarul EU-COFILE, recent încheiat, a fost făcută și o evaluare asupra cauzelor care pot readuce România pe panta recesiunii. Mediul bancar este ferm în a susține că o criză în economie poate să se manifeste în România într-un context extern complet nefavorabil. Un derapaj instituțional la nivel UE, o criză politico-militară în regiune sau o catastrofă naturală de proporții sunt capabile să determine destabilizări care să provoace o schimbare rapidă de trend. Aceste fracturi sunt greu de anticipat și, din păcate, imposibil de oprit la graniță. Mai ușor de decelat de analiza economică sunt propriile greșeli care pot strica echilibrul economic prin legislație, măsuri populiste, decizii voluntariste, risipă. Emascularea funcțiilor de reglaj ale instituțiilor din zona stabilității financiare nu va putea să fie compensată doar prin măsurile de stabilitate a prețurilor care revin prin lege băncii centrale.
La decernarea Diplomei Virgil Madgearu cu medalie de aur profesorului Dinu Marin, laureatul remarca o realitate care inundă dezbaterea din media: cele mai multe idei eronate prezente în spațiul public sunt de natură economică. Profesorul Dinu pune un diagnostic sever opiniilor neargumentate, analizelor nenuanțate din pălăvrăgeala mediatică numită MEDIACRITATE. Când politicienii se avântă acum pe terenul fragil al promisiunilor având ca finalitate votul din 11 decembrie, să avem în vedere că adevărul în economie se judecă în termeni de necesitate, se aproximează în termeni de posibilitate și se certifică post-factum.