Revenirea numărului de insolvențe în rândul întreprinderilor crește într-un ritm accelerat, conform indicelui companiei Allianz Trade, liderul mondial pe piața asigurărilor de credit comercial. Astfel, pentru acest an, Global Insolvency Index/ Indicele Global al Insolvenței este de așteptat să înregistreze o creștere de +21% și +4% în 2024. În Europa, se așteaptă ca până la finalul anului 2023 numărul insolvențelor să ajungă la 59.000 de cazuri în Franța (+41% față de anul precedent), 28.500 de cazuri în Marea Britanie (+16%), 17.800 de cazuri în Germania (+22%) și 8.900 de cazuri în Italia (+24%). În SUA, analiștii preconizează o creștere de +49%, ca urmare a înăspririi condițiilor de creditare și a încetinirii puternice a creșterii economice, ceea ce va însemna o revenire la peste 20.000 de insolvențe pe an.
În limitele măsurilor artificiale
După doi ani de declin la nivel global în anii pandemiei (-14% în 2020 și -11% în 2021), indicele Indicele Global al Insolvenței și-a revenit trimestru după trimestru în 2022, cu o inversare a tendinței care a depășit două cifre în trimestrele 3 și 4 (+14%, respectiv +11% an/an). Mai mult, anul trecut insolvențele întreprinderilor au crescut cu +9%. „Această revenire era în mare parte așteptată, având în vedere încheierea măsurilor de sprijin legate de pandemie și undele de șoc ale războiului din Ucraina, precum și blocajele prelungite din China, care au afectat lanțurile de aprovizionare și prețurile materiilor prime”, au apreciat experții de la Allianz Trade.
Ce se întâmplă în lume
Tot anul trecut, Europa de Vest a înregistrat creșteri notabile de două cifre în Austria (+57% an/an), Marea Britanie (+51%) și Franța (+48%), toate aceste țări înregistrând cea mai mare scădere a numărului de insolvențe în 2020/2021. Belgia, Danemarca, Irlanda, Norvegia, Țările de Jos, Spania și Elveția au înregistrat o creștere a insolvențelor cu peste +10% pe an, în timp ce în Europa Centrală și de Est, revenirea a fost condusă de Ungaria (+67%), Lituania (+56%) și Polonia (+20%). În Asia, locurile din față le-au revenit Indiei (+50%) și Australiei (+45%), în timp ce în America, revenirea a atins +35% în Canada. „Cu toate acestea, în fiecare regiune, cel puțin o țară a înregistrat o nouă scădere a numărului de insolvențe, în special China (-13% față de anul precedent) și Coreea de Sud (-19%) - în Asia, SUA (-6%) și Brazilia (-28%) - în Americi, Italia (-20%) și Portugalia (-12%) - în Europa de Vest și Cehia (-17%) și Rusia (-12%) - în Europa Centrală și de Est”, au mai punctat specialiștii.
Ce se petrece la noi
Limpezită cât de cât imaginea de ansamblu, să deslușim ce se întâmplă și la nivelul țării noastre. Are cuvântul Mihai Chipirliu, Risk Director la firma menționată anterior: „În cazul României, după creșteri susținute de aproximativ 80% în fiecare din ultimii doi ani, recent și oarecum normal, ritmul de creștere a numărului de insolvențe pare că a încetinit. În primele patru luni ale anului acestea au avansat cu aproape 1,3%”. Aproape a încremenit, de fapt. „Actualul nivel este departe de a provoca panică, însă trebuie evidențiat că nivelul de anul trecut îl depășise deja ușor pe cel corespunzător anului pre-pandemic 2019”. Ce înseamnă acest lucru, mai exact? Din nou Mihai Chipirliu: „Deși estimarea de +10% pentru acest an - în cazul României - pare pesimistă prin comparație cu primele luni, ar trebui să ținem cont că în general evoluția din ultimul trimestru poate modifica magnitudinea tendințelor observate de-a lungul anului”.
Primim indirecte din Vest (ca de obicei)
În completare: „Ca și în cazul problemelor de lichiditate, pe care le observăm la nivelul întregii economii, ritmul insolvențelor nu are o evoluție liniară ci, mai degrabă, în valuri, alternând lunile consecutive de creștere abruptă cu perioade de acalmie. Nu în ultimul rând - a adăugat Mihai Chipirliu -, este foarte probabil ca intensificarea apariției insolvențelor în țările dezvoltate din vest (inclusiv în rândul companiilor mari sau din țări cu economii stabile) să influențeze și situația la nivelul țării noastre. Atât Germania - recent intrată în recesiune -, cât și Italia sau Franța, primele trei țări în exporturile României în 2021 au estimări de creștere a numărului de insolvențe cu peste 20% în 2023”.
Efectele de domino
Care ar fi cele mai vulnerabile sectoare economice? Întreprinderile mici, evident, cu predilecție firmele de transporturi, cele din domeniul HoReCa și al serviciilor. Ce-ar fi de făcut? „Având în vedere mediul economic actual, pentru a stabiliza numărul de insolvențe, atât zona euro (adică și România), cât și SUA au nevoie de o creștere suplimentară a PIB-ului cu 1,3%, respectiv 1,5% în 2023-2024. Efectele de domino trebuie aduse imediat în atenția companiilor, numărul de insolvențe fiind, în prezent, ușor peste nivelurile de dinaintea pandemiei (construcțiile, comerțul cu amănuntul și serviciile fiind printre cele mai afectate sectoare)”, opinează specialiștii.
Scapă cine poate
În plus: „Dincolo de cerere, presiunea prelungită asupra profitabilității, rezervele de lichidități mai slabe și condițiile financiare tot mai stricte testează rezistența celor mai fragile companii. Printre acestea se numără firmele cu cea mai mică putere de stabilire a prețurilor (de exemplu, cele din domeniul produselor textile, electrocasnic și unele servicii, inclusiv restaurantele), cele expuse la o creștere a cheltuielilor salariale și cele expuse la creșterea costurilor de rambursare a dobânzilor (construcții, bunuri de folosință îndelungată etc.)”.
Ce ne așteaptă dacă va avea loc o nouă criză financiară majoră
Conform indicilor crizei financiare globale, firmele mici, cu un grad ridicat de îndatorare și o diversificare redusă sunt cele mai vulnerabile. „În timpul crizei financiare mondiale, numărul insolvențelor la nivel mondial a crescut cu +42% între 2007 și 2009, conform Fondului Monetar Internațional. Cele mai mari creșteri au avut loc în economiile avansate (SUA, Regatul Unit și Spania), iar cele mai afectate au fost firmele din domeniul serviciilor financiare și al construcțiilor. O replicare a șocului produs de criza financiară globală, bazată pe diferența dintre rezultatul final al insolvențelor pentru 2008-2009 și previziunile pentru aceeași perioadă, realizate înainte de criza financiară globală (mijlocul anului 2007), ar genera o creștere a nivelului insolvențelor cu încă +50 puncte procentuale (pp) și +30pp în SUA în 2023 și, respectiv, 2024, și cu +25pp și +20pp în Europa de Vest”, au menționat experții de la Allianz Trade.
Îngheață creditele, îngheață economia
Ultimele aprecieri: „Acest lucru ar însemna 21.600 de cazuri suplimentare în SUA în 2023 și 2024 și 99.900 în Europa de Vest”. Dar în Est, la noi, în România? „În timpul crizei financiare mondiale, în zona euro, creșterea creditului către sectorul privat a scăzut brusc de la +10% la -1%”. Și cum fără bani, fără un circuit financiar bine uns, nu funcționează nicio economie, insolvențele și, implicit, perspectiva falimentelor devin palpabile, nu? „Mai mult, o criză a creditelor poate apărea chiar și fără o criză financiară în toată regula. De exemplu, în timpul exploziei bulei tehnologice de la începutul anilor 2000, valoarea creditării a scăzut cu 12% în SUA și cu 8% în zona euro, inclusiv în România. Iar în timpul crizei datoriilor din zona euro, regiunea s-a confruntat cu un declin de 6% al împrumuturilor acordate sectorului privat”.
Dicționar - ce este insolvența
Insolvența reprezintă situația în care poate ajunge o companie atunci când nu mai este capabilă să-și plătească datoriile (certe, lichide și exigibile). Pentru a ieși din starea de insolvență este nevoie de identificarea unor metode și resurse necesare redresării financiare, altfel urmează falimentul.
95.300 de noi insolvențe (la nivel global) ar putea provoca o nouă criză a creditelor, potrivit estimărilor specialiștilor Allianz Trade
Construcțiile, comerțul cu amănuntul și serviciile se numără printre cele mai afectate sectoare ale noilor realități economice
În cazul României, după creșteri cu 80% în fiecare din ultimii doi ani, ritmul insolvențelor a încetinit, rămânând în prezent la 1,3%”, Mihai Chipirliu, Risk Director, Allianz Trade
Rezervele de lichidități mai slabe și condițiile financiare tot mai stricte testează rezistența celor mai fragile companii”, Mihai Chipirliu
O criză a creditelor poate apărea chiar și fără o criză financiară în toată regula”, Mihai Chipirliu