S-au incheiat de cateva zile alegerile legislative anticipate din Macedonia . Rezultatele au fost departe de a aduce linistea in acest mic stat balcanic pentru ca populatia a ales formatiuni politice care nu sunt dispuse sa negocieze ,sa formeze o linie comuna, pentru constructia Macedoniei.
Dupa numararea buletinelor de vot, decalajul dintre cele doua partide principale a fost atat de mic incat, practic nu s-a putut vorbi de un invingator.
VMRO nationalist –conservator a obtinut 38% fata de opozitia social- democrata ( SDSM ) care a atins 36,7% . In aceste conditii cele doua partide si-au revendicat fiecare victoria acuzandu-se reciproc de neregularitati .
Rezultatul acestei dispute s-a reflectat direct catre reducerea posibilitatilor formarii unui guvern functional . Situatia mentine factorii care tin de aproape doi ani o criza politica care paralizeaza aceasta tara.
Incercarile organizatiei independente de monitorizare a alegerilor MOST pentru o predictie privind mandatele in viitorul parlament, au esuat datorita acestei diferente mici. Pentru a intelege aceasta stare, este nevoie de o succiunta intoarcere la evenimentele care s-au intamplat in ultimi ani .
In ianuarie 2015 , SDMS acuza primul ministru, Nicola Gruevski, ca a pus in practica un sistem de spionaj telephonic care viza cira 20.000 persoane , jurnalisti reprezentanti ai societatii civile , profesori si alti oameni din administratie .
Dezvaluirile privind aceasta masinarie au adus in atentie o serie de actiuni privind coruptia patrunsa pana la cele mai inalte niveluri. De aici disputa dintre cele doua partide s-a intensificat, aceptandu-se in final, ca totul mai poate fi rezolvat numai de alegeri anticipate.
Eforturile Uniunii Europene de a organiza aceste alegeri au esuat dupa ce opozitia acuza puterea de nereguli in listele electorale si incercari de acaparare a presei. In acest context, evenimentele s-au inflamat printr-o decizie de amistiere a 56 de inculpati, apropiati guvernului si opozitiei , implicate in scandalul interceptarilor ilicite .
Decizia presedintelui a adunat in strada mii de demonstranti , liderul opozitiei ,Zoran Zaev, califica amistia prezidentiala “ drept o lovitura de stat “ si asta in conditiile in care si el beneficia de amistie.
Au urmat un sir de proteste , Departamentul de Stat solicita presedintelui Ivanov sa-si regandeasca decizia pentru ca “ macedoneni au dreptul sa cunoasca adevarul “.
Comisarul european pentru politica vecinatatii , Johannes Hahn , isi exprima indoiala ca desfasurarea alegerilor intr-un asemena context va favoriza ‘ comunitatea internationala sa recunoasca perspectiva euroatlantica a Macedoniei.
In aceasta atmosfera s-au desfasurat alegerile de la 11 decembrie , rezultatul lor in loc sa linisteasca situatia au incordat si mai mult spiritele .
Uniunea Europeana si-a exprimat regretful ca statul e drept este constant pus sub semnul intrebarii , in special , din cauza influentelor asupra institutiilor democratice si a sectoarelor cheie ale societati “.
Din pacate, asta este esenta disputei din Macedonia, statul de drept se doreste sa fie dezvoltat de o democratie construita dupa interese unei parti sau alta, ale unei societati aflata in plina dezbinare.