Pentru ca, în iunie 2018, același CSM să suspende judecata, invocând existența a două dosare penale deschise pe numele celor trei. Cinci ani și trei luni mai târziu, în octombrie 2023, CSM a decis să mențină, în continuare, măsura suspendării judecății pentru că… dosarele penale nu au fost soluționate definitiv. Legea permite instanței, inclusiv CSM, atunci când judecă disciplinar astfel de dosare, să revină asupra deciziei de suspendare a judecății, în cazul în care trece mai bine de un an de la data începerii urmăririi penale și dacă dosarul penal nu a fost încă soluționat. Statutul judecătorilor și procurorilor prevede, pentru săvârșirea abaterii disciplinare pentru care au fost trimiși în judecată cei trei procurori „de elită”, sancțiunea excluderii din magistratură.
Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii tergiversează, de mai bine de cinci ani, soluționarea unui dosar disciplinar care le vizează pe fostele „vedete” ale Laurei Codruța Kovesi, de la vestitul DNA Ploiești. Este vorba despre dosarul în care Inspecția Judiciară i-a trimis, încă din anul 2018, în judecată disciplinară pe încă procurorii Lucian Onea (fostul procuror-șef al „Unității de Elită” anticorupție) și Alfred Virgiliu Savu, precum și pe fostul procuror Mircea Negulescu, zis „Portocală”, exclus din magistratură.
Astfel, miercuri, 11 octombrie 2023, Secția de Procurori în materie disciplinară de la CSM a avut pe masă Dosarul 4/P/2018 al Inspecției Judiciare, prin care Lucian Onea, Alfred Savu și Mircea Negulescu fuseseră trimiși în judecată disciplinară pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de articolul 99 litera „t” din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Această abatere disciplinară reținută de inspectorii judiciari în sarcina celor trei vizează „exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni”. În ceea ce-i privește pe Alfred Savu și pe Mircea Negulescu, Inspecția Judiciară a mai reținut și comiterea abaterii disciplinare prevăzute de litera „j” a aceluiași articol 99, respectiv a celei de „nerespecare a secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a informațiilor de această natură, de care magistratul a luat cunoștință, în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii, dacă fapta nu constituie infracțiune”.
Se invocă, incomplet, o normă din Codul de procedură civilă
Ei bine, Secția pentru Procurori de la CSM a decis, miercuri, ca, după mai bine de cinci ani de la declanșarea procesului disciplinar, să „mențină măsura suspendării judecății cauzei, dispusă prin încheierea din data de 27 iunie 2018 a Secției pentru Procurori în materie disciplinară, până la soluționarea, în mod definitiv, a cauzelor penale ce fac obiectul dosarelor penale nr. 19/P/2018 și 72/P/2017 conexat la dosarul nr. 21/P/2017, ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
Atât suspendarea judecății, dispusă la data de 27 iunie 2018, cât și menținerea măsurii suspendării judecății, dispusă prin încheierea din 11 octombrie 2023, au fost motivate prin respectarea prevederilor articolului 413, alineatele 1 și 2, din Codul de procedură civilă. Mai exact, acest articol arată că instanța (inclusiv CSM) poate suspenda judecata fie când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți, fie atunci când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel, fie în alte cazuri prevăzute de lege. Suspendarea judecății durează până când hotărârea pronunțată în cauza care a impus suspendarea a devenit definitivă.
Suspendarea poate fi revocată, dacă dosarul durează mai mult de un an
În acest sens, de cinci ani, CSM se cramponează de existența a două dosare penale, deschise încă din anii 2017 și 2018, de către defuncta SIIJ împotriva celor trei procurori, refuzând să soluționeze procesul disciplinar, deoarece aceste dosare nu au fost soluționate, la rândul lor, definitiv.
Asta, în condițiile în care același articol 413 din Codul de procedură civilă, invocat ca justificare pentru menținerea suspendării procesului, prevede, în cuprinsul alineatului 3, că, „cu toate acestea, instanța poate reveni motivat asupra suspendării (…) dacă urmărirea penală care a determinat suspendarea durează mai mult de un an de la data când a intervenit suspendarea, fără a se dispune o soluție în acea cauză”.
În cazul celor trei procurori „de elită” dați de Inspecția Judiciară pe mâna CSM, au trecut mai bine de 5 ani și trei luni.
Iar, dacă nici acest lucru nu ar fi fost suficient pentru a-i determina pe procurorii din CSM să renunțe la suspendarea judecării acestui dosar disciplinar care a împlinit, deja, cincinalul, însuși articolul 99 litera „t” din statutul judecătorilor și procurorilor, care incriminează drept abatere disciplinară exercitarea cu rea-credință sau cu gravă neglijență a funcției, face distincția între latura penală și latura civilă/disciplinară a faptei. Anume, arată că „sancționarea disciplinară nu înlătură răspunderea penală”.
Comiterea acestei abateri disciplinare este sancționată de statutul judecătorilor și procurorilor cu excluderea din magistratură.
Horodniceanu pare să nu stârnească la fel de multă teamă propriilor subalterni
Deși Mircea Negulescu nu mai este procuror, fiind, deja, exclus din magistratură în urma unui alt dosar disciplinar soluționat de CSM, iar Lucian Onea și Alfred Savu activează, astăzi, unul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, iar celălalt la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, Secția pentru Procurori pare să se teamă mult mai mult să dea o soluție în cazul acestora decât se tem chiar de propriul lor șef. Tot miercuri, după trei amânări consecutive, Secția pentru Procurori a luat, în sfârșit, în discuție judecarea dosarului disciplinar prin care a fost trimis în judecată disciplinară însuți vicepreședintele CSM, la fel de celebrul Daniel Horodniceanu. Este vorba despre dosarul în care acesta este cercetat pentru modul în care s-a comportat în această primăvară cu un echipaj al poliției rurale, care l-a oprit în trafic.
Daniel Horodniceanu nu este de acord cu faptul că Inspecția Judiciară l-a anchetat și trimis în judecată, solicitând, nici mai mult, nici mai puțin, decât constatarea nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare nr. 23-836/a1, din data de 26 iunie 2023. Secția pentru pentru Procurori nu i-a făcut pe plac șefului, respingându-i cererea sub aspectul tuturor motivelor de nulitate invocate de Horodniceanu.