Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedurile constituţionale pentru organizarea unui referendum privind lupta anticorupţie, însă specialiştii contactaţi de Jurnalul Naţional susţin că în acest moment asistăm la o cursă contracronometru între Preşedinţie şi Guvern. Dacă vor fi adoptate înaintea Referendumului, OUG-urile privind graţierea şi modificarea codurilor penale vor produce efecte în justiţie indiferent de voinţa populară exprimată ulterior.
La 158 de ani de la Unirea Principatelor sub domnia lui Cuza, românii vor fi chemaţi să decidă prin vot “ce fel de naţiune vrem să fim”. Exprimarea îi aparţine preşedintelui Klaus Iohannis, care a anunţat luni seară că va începe demersurile pentru organizarea unui referendum pe tema graţierii şi a modificării Codurilor penale. Şeful statului a demarat ieri procedura constituţională, însă tema plebiscitului a fost diluată la limită: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. De altfel, preşedintele le-a mărturisit jurnaliştilor care l-au însoţit ieri în zborul spre Strasbourg că întrebarea de la referendum nu va conţine cuvântul “graţiere” deoarece Constituţia nu îi permite acest lucru, iar cel mai probabil întrebarea va fi legată de corupţie sau integritate. Scrisoarea pe tema referendumului a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere, iar Parlamentul are la dispoziţie 20 de zile pentru a răspunde printr-o hotărâre adoptată în şedinţa plenului reunit. Potrivit legii, preşedintele poate semna decretul privind organizarea referendumului chiar şi în lipsa unui punct de vedere oferit de Parlament, după expirarea termenului legal de 20 de zile. “«Unirea, naţiunea a făcut-o!»
Constituţionalist: “Un balamuc!”
În acest moment, principalul semn de întrebare apărut pe scena politică este ce se va întâmpla cu OUG-urile privind graţierea şi modificarea codurilor penale în condiţiile în care românii vor fi chemaţi să decidă prin vot în privinţa acestor teme. Contactat de Jurnalul Naţional, constituţionalistul Gheorghe Iancu susţine că mutarea preşedintelui Iohannis nu blochează planurile Executivului. “Declanşarea referendumului nu suspendă procesul de adoptare a ordonanţelor de urgenţă. Referendumul răspunde la o întrebare, “DA” sau “NU”, iar ordonanţele de urgenţă nu se supun Referendumului”, ne-a explicat fostul Avocat al Poporului. Ceea ce înseamnă că, în acest moment, decizia privind graţierea şi modificarea codurilor penale aparţine exclusiv Guvernului Grindeanu, fără a fi dependentă de organizarea referendumului privind Justiţia. Ba mai mult, profesorul de drept constituţional consideră că asistăm practic la o competiţie tete-a-tete în care va câştiga “cel care va fi mai rapid”. În traducere liberă, dacă Guvernul PSD-ALDE îşi va asuma adoptarea celor două ordonanţe în ciuda protestelor de stradă, efectele la nivelul Justiţiei vor fi imediate, asta chiar dacă, ulterior, rezultatul Referendumului va fi unul împotriva “penalilor”. Ce se va întâmpla însă în cazul în care Guvernul va adopta cele două ordonanţe înaintea plebiscitului, iar rezultatul acestuia va spune NU graţierii şi modificării codurilor? “Dacă se validează rezultatul Referendumului şi se adoptă un act normativ, atunci acel act normativ va bloca OUG-urile. Dar eu nu cred că se va adopta un astfel de act, aşa cum nu s-a adoptat nici înainte. Practic, asistăm la o competiţie între cine e cel mai rapid şi care va fi primul. Fiecare îl va bloca pe celălalt, dacă va fi adoptat (n.r. - referendumul sau OUG-urile)”, susţine profesorul Gheorghe Iancu. Astfel, indiferent de rezultatul Referendumului, acesta va trebui aplicat în final printr-o decizie a Parlamentului. Cum PSD şi ALDE dispun de o majoritate covârşitoare alături de UDMR şi minorităţi, o astfel de decizie ar putea fi tergiversată la infinit, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu referendumul din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.
Klaus Iohannis, preşedintele României: Unirea a fost vocea oamenilor curajoși care au crezut în lege şi dreptate. Fiţi încrezători că împreună vom reuşi, că vom avea înțelepciunea de a face ce este corect şi bine pentru viitorul națiunii române.
Cât contează voinţa poporului?
În urmă cu cinci ani, după ce Curtea Constituţională a respins iniţiativa USL privind instituirea uninominalului pur (2012), judecătorii CCR stabileau că “efectele referendumului trebuie să fie expres prevăzute în Constituţie sau prin lege, fie că referendumul este consultativ, fie că este decizional". În decizia Curţii se mai arăta la acea vreme că “nici nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voinţa populară, exprimată cu o largă majoritate, să fie ignorată de reprezentanţii aleşi ai poporului”. Cu toate acestea, dorinţa poporului, exprimată în 2009, nu a fost transpusă nici după opt ani în vreo lege, iar efectele acelui referendum nu se regăsesc nici astăzi în deciziile legiuitorilor.
Liviu Dragnea, preşedinte PSD: Nu este foarte limpede dacă se poate organiza referendum pe o posibilă lege a amnistiei sau graţierii, deocamdată vorbim de nişte intenţii. A fost un scenariu despre care noi am ştiut.