Mamaia este cea mai importantă stațiune a litoralului românesc, mai ales din punct de vedere financiar, pentru că aduce și cei mai mulți bani la bugetul statului. În ultimii 30 de ani, hotelierii români s-au plâns că litoralul românesc este sabotat de presă, cu finanțare de la bulgari și greci. Anul acesta înregistrăm o premieră: statul român a reușit să se autosaboteze, eclipsând orice altă încercare a concurenței. Prin haosul creat de construcțiile din stațiunea Mamaia, la care se adaugă faimosul proiect de lărgire a plajei, dar și gunoiul, manelele, nisipul plin de scoici și taxele suplimentare pentru turiști, Mamaia a ajuns subiectul principal de nemulțumire al celor care mai vor să meargă pe litoralul românesc.
Proiectul de lărgire a plajelor și de consolidare a zonei costiere a litoralului românesc a fost prezentat ca o investiție benefică pentru România, realizată, în ultimii ani, cu fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Partea bună a proiectului, la o analiză a cifrelor, este că România câștigă 220 de hectare de teren. Problema acestui proiect este că nu a corelat cifrele și hărțile cu turismul. Faptul că plaja din cea mai importantă stațiune de pe litoral a devenit insuportabilă pentru turiști are la bază disconfortul creat de distanța foarte mare pe care trebuie să o parcurgă cei care vor să ajungă la malul apei. În plus, oamenii se plâng de faptul că nu mai calcă pe cel mai fin nisip, ci pe beton acoperit de nisipul scos din mare, plin de pietre și scoici.
Motive de supărare pentru turiști
Mulți turiști sunt deranjați și de faptul că apa este foarte adâncă la mal. Cei care mergeau la Mamaia pentru că aici se simțeau mai mult în siguranță, față de celelalte stațiuni, datorită apei mai puțin adânci, pe o porțiune de peste 20 de metri de la mal, se tem acum de pericolul pe care-l reprezintă adâncimea apei. Cei care plătesc cele mai mari prețuri pentru cazare la Mamaia se plâng și de faptul că hotelurile, care până acum erau căutate pentru că se aflau pe malul mării, nu mai sunt la fel de aproape de apă. Iar cei care vor să administreze plajele mai trebuie să aștepte câțiva ani, pentru că așa este regulamentul european, pe care nu l-a negociat nimeni, pentru a reuși să facă zona litoralului bună pentru a face turism, nu pentru a ne lăuda că am câștigat teren. Zonele foarte extinse de plajă care vor rămâne goale nici nu aduc bani acum, dar au și potențial maxim de a alunga turiștii, pe termen scurt, mediu și lung. Pe scurt, mărețul proiect de dezvoltare nu a fost gândit prin corelare cu ceea ce reprezintă de fapt acea suprafață de teren, adică potențialul lui turistic.
Riscul de erodare accentuată în sud
Mai sunt și alte probleme care ar putea afecta, în curând, tot litoralul românesc. Proiectul a fost gândit ca un întreg, pentru a reduce eroziunea produsă de curenții marini, dar pentru a nu exista consecințe grave, ar trebui să se realizeze toate etapele. Lucrările din nordul litoralului pot genera o eroziune mai accentuată a plajelor din sud, în următoarea perioadă, dacă vor fi întârziate celelalte etape ale proiectului. Doar că porțiunile de plajă se lucrează etapizat și depind de o finanțare care s-ar putea întrerupe, la un moment dat – așa cum s-a-ntâmplat, de exemplu, cu metroul din Drumul Taberei, amânat ani la rând, din cauza întreruperilor repetate ale finanțării. „Aceste lucrări presupun, în primul rând, structuri de beton în larg menite să spargă valurile și să diminueze efectele curenților marini de erodare a malului. A doua fază a proiectului de lărgire a plajelor a fost, practic, împărțită în două etape: prima pentru a definitiva proiectul din zona de nord, iar a doua pentru restul litoralului”, a explicat, pentru Jurnalul, un specialist care a lucrat la acest proiect. Pe viitor, suprafața României ar trebui să crească, așa cum arată proiectul, cu peste 220 de hectare, prin lățirea tuturor plajelor, însă curenții marini redirecționați de lucrările din nord ar putea eroda, până la eliminare, plajele din sud, până apucăm să vedem și celelalte zone consolidate.
Zona din sud încă așteaptă
Primul proiect de lărgire a plajelor a-nceput în aprilie 2013 și a durat trei ani, până în luna mai 2016. S-au reabilitat 7,3 kilometri de litoral, la Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord, iar suprafața țării noastre a crescut, astfel, cu 60,66 hectare. Stațiunea Mamaia este acum mai mare cu 10,19 hectare, iar alte 36,22 hectare s-au adăugat în zona Tomis, adică municipiul Constanța are acum nu mai puțin de 46,41 hectare în plus. Și stațiunea Eforie Nord are acum o plajă mai mare cu 14,24 hectare. Mulți români și-au imaginat că această lărgire a plajelor înseamnă adăugarea unei mari cantități de nisip. De fapt, proiectul e mult mai complex și complicat. A-nsemnat, în primul rând, lucrări complexe în largul Mării Negre, pentru reducerea eroziunii plajelor, și doar o mică parte din întregul proiect a fost adăugarea nisipului. Partea bună este că România a câștigat deja 60,66 ha de teren, în urma primului proiect, care a costat circa 110 milioane de euro, cu aproape 60 de milioane mai puțin față de suma alocată inițial (170,4 mil. euro valoare eligibilă). Investițiile pentru lărgirea plajelor și consolidarea litoralului românesc se vor face în continuare, cu ajutorul POIM 2014-2020. Noul proiect are o valoare totală de 709 milioane de euro și a fost aprobat de Comisia Europeană, în aprilie 2019. În această parte a proiectului intră și consolidarea falezei din zona 2 Mai, după ce localnicii deja se așteptau să le cadă casele în mare, în câțiva ani. Aici, pericolul este iminent, după ce o parte din unitatea militară de pe faleza localității, dar și alte construcții s-au prăbușit în mare, în ultimii 15 ani. De începerea lucrărilor dintre Costinești și 2 Mai depinde acum viitorul litoralului românesc.
Plaja de la Mamaia a costat 220 de milioane de euro, doar în etapa a doua a proiectului de dezvoltare a infrastructurii, însă nu mai corespunde cu exigențele turiștilor.
Lucrările sunt interzise, prin Ordin de Ministru, în timpul sezonului estival. Practic, se poate lucra doar primăvara și toamna, pentru că iarna este foarte dificil, din cauza temperaturilor scăzute. Dar probleme pot apărea și la tranșele de finanțare.
Topul bancurilor despre plaja de la Mamaia
Anul acesta se poate face și un top al glumelor și bancurilor care au apărut despre cea mai importantă stațiune a litoralului românesc. „Dacă te duci în excursie în spațiu, vezi plaja de la Mamaia, nu Marele Zid Chinezesc”; „Ceea ce se vede de pe Lună nu este deșertul Sahara, ci plaja de la Mamaia”; „Am putea deveni fachiri, dacă ne antrenăm pe plaja de la Mamaia, călcând pe scoici” - sunt în top 3 bancuri cu Mamaia, de anul acesta. Cele mai vechi erau centrate pe nemulțumirile legate de prețurile foarte mari, comparativ cu destinațiile exotice. Acum circulă și în variante combinate, pentru că prețurile au rămas la fel sau chiar au crescut, în timp ce nemulțumirile turiștilor sunt din ce în ce mai multe, în legătură cu felul în care arată stațiunea, mai ales după ce a fost mărită foarte mult suprafața de plajă. Foarte multe glume se fac și pe tema gunoaielor și a manelelor, a „fițelor” de prost gust și a kitsch-ului - care au devenit emblematice, din păcate, pentru stațiunea cea mai importantă a României. Toate aceste glume și bancuri ar putea face parte dintr-o campanie de denigrare a litoralului românesc, dacă n-ar avea la bază pura realitate și faptul că stațiunea s-a degradat, din toate punctele de vedere, de la un an la altul, în loc să devină mai atractivă.
Celebra esplanadă din fața Cazinoului din Mamaia a ajuns în mijlocul plajei
Proiectul în valoare de 3,8 miliarde de lei include lucrări de reducere a eroziunii costiere pentru 11 sectoare: stăvilarele Edighiol/Periboina, Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia– Venus- Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai. Toate lucrările ar fi trebuit să se termine înainte de startul noului sezon estival 2021. În unele porțiuni, plaja a ajuns de la 150 de metri lățime la 350 de metri, iar cazinoul, care reprezenta o atracție în sine, a devenit un punct în mijlocul nisipului. Terenul câștigat are, probabil, valoare strategică, dar deja se poate observa că nu a avut niciodată legătură cu turismul, ci chiar îl distruge.