După o vară călduroasă în care ne-am expus la soare, urmează o perioadă de răcire a temperaturilor iar organismul nostru va fi mai vulnerabil la anumite boli. Septembrie este luna perfectă pentru a începe pregătirea pentru sezonul rece. Avem multe fructe şi legume de sezon bogate în vitamine care ne vor întări sistemul imunitar.
Sistemul imunitar poate fi grav afectat de modul de viaţă nesănătos. Alimentaţia bogată în zahăr, grăsimi, lipsa de mişcare, calitatea proastă a somnului şi consumul de alcool şi băuturi carbogazoase sunt doar câţiva factori care pot declanşa o criză a sistemului imunitar, spun specialiştii. Consecinţele acestui mod de viaţă sunt răcelile repetate, alergiile, oboseala, problemele gastrointestinale şi infecţiile repetate. Medicul nutriţionist Lygia Alexandrescu a explicat pentru Jurnalul care sunt alimentele de care avem nevoie în această perioadă.
1. Vitamina C – Manifestările carenţiale se produc deseori, fiind vorba nu de tulburarea majoră, care este scorbutul, ci de numeroasele manifestări minore: astenie, hipotensiune, tulburări metabolice generale, tulburări vasculare, ale capilarelor şi oaselor, scăderea imunităţii organismului. Cele mai bune surse de acid ascorbic sau vitamina C sunt: agrişele, măceşele, coacăzele, căpşunile, citricele, ardeiul roşu şi verde, varza, roşiile şi spanacul.
2. Carotenele – Manifestările carenţiale apar atât la nivel oftalmologic cât şi la nivelul epiteliului (pielii) şi al mucoaselor şi se datorează fie aportului alimentar insuficient cât şi existenţei unor disfuncţii ale ficatului sau pancreasului. O dietă bogată în alimente care conţin vitamina A şi beta caroten (lapte, brânză, gălbenuş, ficat, peşte, spanac, roşii, morcovi, dovleac) poate trata o astfel de carenţă.
3. Vitamina E – Manifestările clinice ale carenţei de vitamina E sunt: pubertatea întârziată, dismenoree (menstruaţie dureroasă), tulburări hepatice şi de fragilitate capilara. Regimul alimentar în această perioadă trebuie să conţină: pâine din tărâţe de grâu şi de secară, grâu fiert, grâu încolţit, ţelină, spanac, morcovi, pătrunjel, soia şi nu în ultimul rând, peste.
4. Acizii graşi omega 3 - Mecanismul de acţiune al acizilor graşi omega-3 se manifestă în primul rând la nivel celular. Este bine ştiut faptul că membrana celulară este alcătuită din acizi graşi şi ea este cea care permite nutrienţilor să hrănească celula şi deşeurilor celulare să se elimine. În momentul în care membrana celulara este alterată, procesul fiziologic de comunicare dintre celule este întrerupt şi astfel apar formaţiunile celulare maligne. Atunci când membrana celulară conţine acizi graşi omega-3, aceştia o protejează de atacul radicalilor liberi şi deci de apariţia celulelor canceroase. Aşadar rolul de protector celular al acizilor graşi omega-3 este esenţial. Sursele alimentare de acizi graşi omega-3 sunt multiple şi la îndemână: seminţele de in, somonul, codul, tonul, nucile, conopida, broccoli, varza, spanacul, soia etc.
5. Probioticele - Alimentele care conţin probiotice sunt de obicei naturale, însă pot fi şi fabricate prin procese bine controlate care să menţină culturile de bacterii vii şi dupa fabricare. În primul rând chefirul, apoi iaurtul, brânza proaspătă de vaci, formulele pentru bebeluşi sunt doar câteva exemple de alimente bogate în probiotice.
6. Zinc – Acest microelement este extrem de important în creşterea producţiei de globule albe, celule care luptă cu agenţii patogeni. O cantitate de 15 – 25 mg de zinc ingerată zilnic de copii poate reduce incidenţa infecţiilor respiratorii. Sursele cele mai practice de zinc sunt: carnea (în special de curcan), peştele, cerealele îmbogăţite cu zinc, mazărea etc.
Scapă de depresia de după vară
Finalul verii, răcirea temperaturilor, începerea şcolii, încheierea sezonului de vacanţe sunt factori care pot duce la o mică depresie. Nu avem chef de muncă, nu vrem să vină ploile şi suntem mai apatici. Câteva alimente-minune ne pot ajuta să trecem peste această depresie şi ne vor da o stare de bine. Orezul, pastele, cerealele, toate integrale, şi fructele dulci de sezon au efect calmant. “Aceste alimente conţin triptofan, un aminoacid care ajută sinteza serotoninei (un neuro transmiţător care stimulează relaxarea nervoasă). O dietă care să conţină orez integral este recomandată, deoarece acesta se digeră uşor şi eliberează lent energie. În plus, furnizează creierului glucoza necesară pentru performanţa cognitivă. Efecte calmante au şi salata, ridichea roşie, ceapa şi usturoiul (cunoscut pentru proprietăţile sale sedative). Alte alimente care stimulează activitatea cerebrală se pot aminti: avocado, banana, drojdia de bere, broccoli, pepenele galben, ouăle, carnea de pui, peştele (ton, somon) şi vita, seminţele de in, germenii de grâu, portocala, legumele cu frunze verzi, soia, kefirul”, spune dr. Lygia Alexandrescu.