Interviu cu profesor doctor Dragoş Vinereanu,
șeful secției Cardiologie de la Spitalul Universitar de Urgență București
Multe mituri, teorii despre infarct umblă prin populaţie. Vom limpezi unele legende cu profesor doctor Dragoş Vinereanu, şeful clinicii de la Spitalul Universitar, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii, preşedintele Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” și fost preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie.
Florin Condurăţeanu: - Domnule profesor doctor Dragoş Vinereanu, în populaţie se zice că dacă arăţi cu toată palma unde este durerea în piept este vorba de cord, dacă localizezi un punct, cu degetul, durerea apărută fulgerător în piept este o nevralgie intercostală şi nu e prilej de alarmă. Este real?
Prof. dr. Dragoş Vinereanu: - Infarctul este cea mai mare tragedie din rândul bolilor cardiovasculare. De la început subliniez apăsat că în orice caz de durere în piept, în orice formă de durere în piept suferindul trebuie să se ducă urgent la medic, doar acesta va stabili natura durerii. Nu e cazul ca omul să-şi dea cu părerea dacă durerea e în dreptul sternului sau mai la dreapta în piept, dacă dă reflexe dureroase în umăr, în maxilar, în mandibulă, în spate. Nu suferindul îşi stabileşte diagnosticul că durerea a fost mai scurtă de 20 de minute, a cedat la pastilele de nitroglicerină, că durerea s-a prelungit peste 20 de minute şi e, probabil, un infarct… Nu ştiu de unde au apărut aceste mituri. În caz de orice durere se merge urgent la medic, electrocardiograma va arăta dacă e vorba de un sindrom coronarian acut sau cronic, dacă este infarct. Suferindul își dă cu părerea singur, întârzie cu trecerea la tratamentul în spital și să nu uităm că peste 2 ore de la durere se moare de infarct în 50% din cazuri.
F.C.: - Care este explicaţia observaţiei ce umblă în popor cum că la veteranii cardiaci, cei cu suferinţă cardiacă veche nu mor de la primul infarct, s-au creat circuite paralele prin care se mai strecoară sângele, în timp ce mai tinerii mor la primul infarct?
Prof. dr. D. Vinereanu: - Şi asta e o poveste nesusţinută de date, mortalitatea în infarct creşte cu vârsta. Nereală este şi părerea din populaţie că infarctul este o plesnitură în muşchiul inimii. Aşa cum aţi mai spus şi dumneavoastră, când se înfundă o arteră dintre cele 3 coronare nu mai ajunge sânge în muşchiul inimii şi teritoriul neirigat se necrozează, moare. Plesnitura în muşchiul inimii apare mai târziu după infarct în cazuri mai rare şi este frecvent decesul. Acea depunere de grăsimi, ateromul când a micşorat nu mai mult de 50% din drumul de curgere a sângelui, acel aterom se rupe, se fisurează şi vasul creează un tromb, un cheag care blochează circulaţia sângelui cu infarct. Metoda mai veche cu medicamente care topesc cheagul prin perfuzii funcţionează în continuare, dar dacă spitalul are cardiologie intervenţională, cu acea sondă cu balonaş care sparge cheagul în angiografie, urmată de montarea unei plase menită să menţină dilatat vasul, este pasul sigur. Bay-pass-ul cu tăierea pieptului, cu ocolirea, scurtcircuitarea pe artere montate în paralel creează o circulaţie sigură pe artere noi, fără depuneri.
F.C.: - Ateroscleroza este tot principala vină?
Prof. dr. D. Vinereanu: - Da. Dar nu singura! Şi ce punem în farfurie, cum ziceţi dumneavoastră, şi limitarea sedentarismului. Fundaţia Română a Inimii, reunind cardiologii, luptă să nu se mai gătească aşa gras, să se mai limiteze grăsimea şi carnea roşie, dieta meridională cu multe legume, fructe, peşte, ulei de măsline a condus la mai puţine boli cardiovasculare. Ne luptăm să limităm sarea, la noi se mănâncă de 5-6 ori mai multă sare decât normal, alimentele aduc ele sarea din compoziţia lor, să se limiteze şi mezelurile, cu sare pentru conservare, să nu se mai stea tot timpul în faţa unui ecran. Fundaţia noastră a cardiologilor pledează pentru micşorarea stresului, care face rău inimii, din păcate stresul nu poate fi măsurat, să ne liniştim acasă.
Tutunul este marele duşman al inimii. După abandonarea fumatului, riscul de boli cardiace se reduce substanţial după câţiva ani, mai repede decât riscul de cancere. Nicotina din tutun duce la boli cardiovasculare.