Cel mai mare pericol al anului 2021 ar fi să nu reușim să ieșim din recesiune. Cu PIB-ul e o poveste lungă, pentru că PIB-ul înseamnă milioane și milioane de calcule, care se fac greu, în toată lumea. Înainte de criza mondială din 2008, Consiliul de Administrație al Fed discuta dacă SUA se află sau nu în recesiune, și concluzia a fost că nu. Dar când au venit rezultatele oficiale, s-a constatat că SUA erau de o lună în recesiune. La fel s-a întâmplat și în timpul crizei din 1929-1933. Așa că problema e foarte sensibilă.
Al doilea mare pericol se referă la ratingul de țară. Trebuie neapărat să scăpăm de o degradare. Atunci când a decis să mențină ratingul, Standard & Poor’s a avut două motive, scrise negru pe alb în raport: România face parte din UE, astfel că e de așteptat să primească fonduri pentru stimularea economiei, și activitatea Băncii Naționale reprezintă un factor de garanție. Dar dacă aceste garanții vor fi dominate de alte ieșiri din ritm, s-ar putea să pierdem ce am obținut în 2020.
Suntem pe muchie de cuțit, trebuie să ne menținem cu indicatorii deasupra pericolelor de retrogradare. Al treilea pericol ar fi să vedem cum crește deficitul bugetar, care s-a dus spre 9-10%. Poate nu vom reveni la 3% dintr-o dată, poate că asta se va întâmpla după un an sau doi. Important este să mergem cu deficitul în jos, nu în sus. Al patrulea pericol: avem un deficit comercial mare. Trebuie să mai reducem din el, astfel încât ritmul importurilor să nu mai depășească în mod copios ritmul exporturilor. Să vedem și care sunt punctele forte ale economiei. Unu: inflația se înscrie pe un făgaș bun, a ajuns la un nivel la care nu ne mai facem de râs printre cele 27 de state membre. Doi: La începutul pandemiei, Consiliul de administrație al BNR a suspendat calendarul ședințelor de politică monetară, acestea vor avea loc numai atunci când va fi necesar. BNR va asigura lichidități în sistem și va aplica dobânzi de politică mometară real negative, mai mici decât rata inflației, care să combată creșterea prețurilor și totodată să stimuleze creșterea creditării și ieftinirea împrumuturilor. Scopul este să nu descurajăm creșterea economică, să nu ne îndepărtăm de nivelurile dobânzilor practicate de țările din regiune, deși acestea nu au deficite, deci își permit niveluri mai mici decât noi. Trei: să trecem cu bine momentele care urmează cu privire la sumele alocate României, în valoare totală de 80 miliarde de euro, din programul de redresare elaborat de Comisia Europeană. Dacă aceste sume vor rămâne așa, după aprobările din Parlamentul European și din parlamentele celor 27 de țări UE, va fi un lucru foarte bun. Dar trebuie să găsim și proiectele prin care să atragem banii și să îi orientăm către investiții.