Șapte parlamentari de la PSD, PNL și USR au depus la Camera Deputaților un proiect de lege prin care vor să modifice Legea 51/1991, privind securitatea națională, proiect care, dacă ar trece, i-ar transforma pe primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, dar și pe primărița de la Sectorul 1, Clotilde Armand, în beneficiari ai informațiilor clasificate furnizate de serviciile de informații. Proiectul a fost semnat, ulterior, spre susținere, de nu mai puțin de 103 parlamentari de la cele trei partide, inclusiv parlamentari care au plecat din grupul PNL, împreună cu Ludovic Orban. Însă inițiatorii principali sunt, fără excepție, membri ai Comisiei Comune parlamentare de control a activității SRI. Iar majoritatea lor sunt absolvenți ai Academiei Naționale de Informații a SRI sau ai Colegiului Național de Apărare.
Concret, proiectul de lege vizează modificarea literei „c” a articolului 11, alineat 1, din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, în sensul introducerii în lista persoanelor care beneficiază de informații clasificate a „prefecților, primarului general al Capitalei, primarilor de sector ai municipiului București, primarilor municipiilor reședință de județ, precum și a președinților de consilii județene”. Iar informațiile clasificate de care urmează să beneficieze cei enumerați anterior ar trebui să vizeze „problemele de competența organelor respective”.
În expunerea de motive, inițiatorii arată că legislația în domeniul siguranței naționale a fost concepută să corespundă realităților României de la începutul anilor ’90, iar ultima modificare a Legii 51/1991 a avut loc în 2014.
„Realitatea practică a ultimilor ani arată că atât primarii de sectoare, cât și primarii municipiilor reședință de județ au în gestiune obiective de interes cu impact în zona securității naționale, administrarea patrimoniului unităților administrativ-teritoriale, precum și administrarea fondurilor importante cu implicații în zona de securitate națională”, se arată în documentul citat.
Ce motive sunt invocate pentru această modificare
În acest proiect de lege se menționează că primarii pot avea atribuții ce țin de infrastructura de transport, cum ar fi drumurile rutiere sau transportul în comun, căile ferate și gările, porturile și aeroporturile, precum și infrastructurile critice – rețele de apă, electricitate, gaze, telecomunicații, canalizare sau termoficare. De asemenea, se mai subliniază că toate orașele mari ale Europei se confruntă cu un val de migranți, „veniți din zone de conflict, iar țara noastră și-a asumat o serie de obligații pentru a contribui la îndeplinirea unor soluții pentru gestionarea situațiilor de criză”.
Ei, bine, aflăm din acest proiect de lege că primarii trebuie să aibă acces la informații clasificate și din cauza pandemiei: „Participarea primarilor în comitetele de urgență formate pentru gestionarea situațiilor de criză, a procedurilor rezultate din starea de urgență/de alertă, precum și administrarea de spitale și clinici necesită, în special în această perioadă, dispunerea de măsuri cu celeritate pentru a asigura accesul cetățenilor la cele mai bune servicii medicale”.
Un alt motiv invocat pentru care primarii trebuie incluși în această listă a beneficiarilor de informații este acela conform căruia „poliția locală, aflată în subordinea primăriilor, are un rol foarte important în asigurarea ordinii publice (…). Direcțiile de evidență a populației, aflate în subordinea primăriilor, gestionează cea mai importantă resursă a societății, anume resursa umană”.
Nu în ultimul rând, autorii acestei propuneri legislative mai susțin, în expunerea de motive, că, totodată, autoritățile locale au un rol important în ceea ce privește educația, asigurând fondurile necesare formării generațiilor viitoare.
Inițiativa, în dezbatere publică până pe 20 decembrie
Așa cum arătam mai sus, inițial, șapte parlamentari au gândit această lege, la care, ulterior, s-au alăturat alți 96 de senatori și deputați. Autorii originali au un lucru în comun. Toți, fără excepție, fac parte din Comisia Parlamentară comună de control al activității Serviciului Român de Informații.
Astfel, deputatul PSD Florin Silviu Hurduzeu este chiar vicepreședintele Comisiei SRI și fost președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin. Mitică Marius Mărgărit, deputat PSD, este membru în Comisia SRI și absolvent al Academiei Naționale de Informații. Mai departe, deputatul PNL Alexandru Iulian Muraru este și el membru în Comisia SRI. Deputatul USR Teodor Lazăr, de asemenea. Printre inițiatori se numără și deputatul liberal Sorin Răzvan Prișcă, coleg de comisie cu ceilalți.
Alți inițiatori principali ai proiectului de lege sunt senatorul PNL Ioan Cristian Chirteș și senatorul PSD Marius Alexandru Dunca. Primul este fost președinte al Comisiei SRI, actual membru, absolvent al Universității Naționale de Apărare. Al doilea este membru în Comisia SRI și a absolvit atât Colegiul Național de Apărare, cât și Colegiul Național de Informații al Academiei Naționale de Informații.
Pe lista semnăturilor de susținere a acestei legi regăsim nume importante din toate partidele, inclusiv de la „grupul lui Oban”, în afară de AUR, UDMR sau Minorități, cum ar fi Sorin Grindeanu și Alfred Simonis, Florin Roman și Nelu Tătaru sau Iulian Bulai.
Legea a fost depusă în Parlament în 11 noiembrie și a fost înregistrată la Camera Deputaților în data de 15 noiembrie. Camera decizională este Senatul. Proiectul se află în consultare publică până pe data de 20 decembrie 2021. Consiliul Economic și Social trebuie să remită avizul până în data de 29 noiembrie, iar Consiliul Legislativ și Guvernul României au termen, până în 9 decembrie, să remită avizul, respectiv punctul de vedere.