Datoria publică a României a crescut cu 5 miliarde de lei comparativ cu decembrie 2016 şi a ajuns la 344,4 miliarde de lei, potrivit ultimului raport publicat de Ministerul Finanţelor Publice. Valoarea reprezintă 37,1% din PIB şi nu este deloc mică dacă o raportăm la criteriile de aderare la euro, care prevăd o datorie de maximum 60% din PIB. Davalorizarea monedei naţionale concomitent cu majorarea ROBOR şi cu încetinirea creşterii economice ar putea pune guvernul într-o situaţie dificilă anul viitor, având în vedere că ratele vor creşte accelerat. În plus, la datoria deja existentă care va trebui rostogolită se vor adăuga alte 26,99 miliarde de lei, cât reprezintă necesarul de finanţare al deficitului bugetar în 2018.
Analizele Băncii Naţionale arată că România poate suporta fără probleme o datorie publică estimată în jurul a 40-45% din PIB la costurile la care se împrumută acum. Însă întrebarea este ce se va întâmpla dacă dobânzile la leu vor fi în creştere şi dacă moneda naţională se va devaloriza faţă de euro şi dolar, cele două valute în care este împrumutat statul român.
Vunerabilitatea la cursul leu-euro
Ministerul de Finanţe a întocmit un studiu în care a calculat cu cât ar creşte datoria guvernamentală în situaţia în care cursul leu-euro ar creşte cu 10%, adică dacă un euro ar ajunge la 5,1 lei. Rezultatele simulării arată că datoria guvernamentală ar sări la 38,5% din PIB, în 2018, ceea ce ar însemna un plus de 1,4% din PIB, care s-ar transpune în peste 12 miliarde de lei la un PIB estimat de 907,852 miliarde de lei.
Problema este că mai mult de 54% din portofoliul datoriei publice guvernamentale este denominat în valută, ceea ce sugerează o expunere semnificativă la riscul valutar. Procentul este mare atât comparativ cu alte state membre UE, care nu au adoptat moneda unică europeană, cât și cu state cu rating similar la nivel global.
Încetinirea economiei creşte deficitul
O altă simulare făcută de Ministerul de Finanţe se referă la o creştere economică mai redusă cu un punct procentual comparativ cu estimările bugetare. Aceasta ar avea un efect de creştere a datoriei publice până la 38% din PIB, în anul 2018, adică cu 0,9% din PIB. Deficitul bugetar estimat pentru anul viitor se ridică la 2,99% din PIB, în condiţiile unei creşteri economice de 5,5%. Dacă creşterea economică ar scădea la 4,5%, atunci deficitul care ar trebui finanţat ar creşte la 3,89%. În plus, un derapaj fiscal, transpus într-un deficit în numerar de finanţat de 3,9% din PIB în perioada 2018-2021, ar conduce la o creştere a nivelului de îndatorare cu până la 6,1% din PIB în 2021.
Dezastru în lanţ
Influenţa combinată a acestor factori asupra ponderii datoriei guvernamentale în PIB ar determina o creştere a acestui indicator cu 10,8% din PIB, la finalul anului 2021. Adică, datoria guvernamentală ar ajunge la 46,8% din PIB, peste nivelul suportat de România. Dacă ne referim la anul 2018, datoria guvernamentală ar ajunge la 41,5% din PIB, adică ar creşte cu 4,4% din PIB. Asta înseamnă că Guvernul ar trebui să împrumute în plus alte 39,9 miliarde de lei. Statul român mai are o altă mare problemă, în sensul că o nouă creştere a datoriei publice în România nu ar mai putea fi finanţată de către sistemul bancar. Băncile comerciale care dețin aproximativ 48% din piața titlurilor de stat în lei aferent unui nivel de peste 20% din activele sistemului bancar ar putea găsi plasamente alternative şi mai profitabile odată cu creşterea cererii pentru finanţarea sectorului privat.
„Noi ne-am împrumutat în ultimii ani foarte ieftin raportat la cum ne împrumutam înainte din cauză că a fost o lichiditate foarte mare pe piaţă, care a permis inclusiv ţărilor mai puţin dezvoltate să se împrumute în condiţii avantajoase. Numai că vremea dobânzilor acestea mici s-a cam terminat. Într-un an, doi, trei dobânzile vor creşte. Să vedem cu cât, cu 0,5%, cu 1%, cu 2%, nu ştim. O creştere cu 1% a dobânzilor înseamnă o creştere cu 0,4% a serviciului datoriei într-un an, dar nu de prima dată, ci atunci când ajung la scadenţă toate împrumuturile din acel an” Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate din BNR
Fiecare român are acum o datorie de 17.220 de lei.
Populaţia, implicată în finanţarea datoriei
Pentru a face faţă unor situaţii neprevăzute, Ministerul de Finanţe a luat decizia să implice mai mult populaţia în finanţarea datoriei publice. Astfel, se are în vedere introducerea Programului Tezaur, prin intermediul căruia populația va putea subscrie titluri de stat prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului. În plus, pentru evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, Trezoreria Statului va menţine ca și în anii precedenți rezerva financiară (buffer) în valută, la o valoare echivalentă care acoperă necesităţile brute de finanţare, determinate de deficitul bugetar şi refinanţarea datoriei publice pentru circa patru luni.