Jurnalul.ro Ştiri Politică Curtea de Apel: CCR a încălcat Constituţia

Curtea de Apel: CCR a încălcat Constituţia

de Marius Gîrlașiu    |   

Curtea Constituţională a României, condusă de Valer Dorneanu, a încălcat Consti­tuţia şi o serie de legi, printre care şi propria lege de funcţi­onare şi organizare, atunci când a decis că opiniile sepa­rate sau concurente ale jude­cătorilor Curţii pot fi cenzurate de preşedintele CCR. Verdictul apare în motivarea deciziei prin care Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată o cerere de suspendare a Hotă­rârii CCR nr. 1/2017, formu­lată de avocata Elenina Nicuţ.

Judecătorul Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că CCR a încălcat articolul 31 din Constituţie privind liberul acces al cetăţe­nilor la informaţiile de interes public, precum şi dispoziţiile Legii 544/2001 cu privire la acest aspect, atunci când a emis Hotărârea nr. 1/2017 privind regulile de redactare a opiniilor separate/concurente de către judecătorii CCR. Magistratul a mai constatat că CCR a încălcat, prin adoptarea Hotă­rârii, chiar şi propria Lege de organizare şi funcţionare (nr. 47/1992) care nu impune nicio regulă de redactare a opiniilor judecătorilor, fie ele majoritare, separate sau concurente. Mai mult, art. 59 din Legea de orga­nizare a CCR stabileşte în mod imperativ că opiniile separate/ concurente „se publică” în Monitorul Oficial, nelăsând loc de interpretări în ceea ce priveşte caracterul obligatoriu al publicării, arată judecătorul CAB.

De unde a pornit speţa

Plenul Curţii Constituţio­nale a stabilit, pe 22 iunie, că opiniile judecătorilor constitu­ţionali pot fi cenzurate de la publicare dacă aprecierile formulate de aceştia denotă un „caracter sentenţios, ostentativ, provocator sau cu tentă poli­tică”. Hotărârea Curţii prevede şi sancţiuni în cazul nerespec­tării acestor reguli de redactare, acestea putând ajunge de la refacerea opiniei până la neata­şarea la dosarul cauzei, nepu­blicarea în Monitorul Oficial şi nici pe site-ul CCR. În acest context, avocata Elenina Nicuţ a formulat la Curtea de Apel Bucureşti o cerere de suspen­dare a Hotărârii Curţii, respinsă ca neîntemeiată pe motiv că reclamanta nu a îndeplinit condiţia pagubei iminente (nu a demonstrat urgenţa vătămării vreunui drept) din care să decurgă „perturbarea previzi­bilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public”.

Valer Dorneanu, noi atribuţii

Cu toate acestea, motivarea judecătorului de contencios administrativ este una istorică, în condiţiile în care o instanţă de judecată din România ajunge să declare neconstituţi­onală şi ilegală tocmai o Hotă­râre a Curţii Constituţionale, instituţia care veghează la respectarea legii fundamentale. În primul rând, instanţa a reţinut că Hotărârea nr. 1/2017 „nu reprezintă un act jurisdic­ţional, cum în mod eronat afirmă aceasta (CCR – n.r.), ci un act administrativ cu caracter normativ”, care nu se aplică doar actualilor judecători ai Curţii, ci tuturor celor care vor urma. Din acest motiv, Hotă­rârea Curţii poate fi atacată în contencios administrativ, a decis CAB. Mai departe, jude­cătorul a enumerat mai multe prevederi din Legea 47/1992 şi din Regulamentul CCR, pe care Curtea le-a încălcat atunci când a deschis calea către cenzurarea opiniilor separate/ concurente.

Potrivit motivării, art. 59 alin. (3) din Legea de organizare a CCR „nu îndreptăţeşte Curtea nici să adopte reguli de redac­tare a opiniei separate/concu­rente, nici să instituie sancţiuni în cazul nerespectării lor, acest text legal neputând constitui temei pentru Hotărârea nr. 1/2017, ci dimpotrivă, contrazi­cându-i evident conţinutul”. În plus, CAB a stabilit că CCR a instituit în mod direct atribuţii noi pentru preşedintele Curţii (Valer Dorneanu – n.r.), în condiţiile în care enumerarea acestora este una limitativă şi nu poate fi extinsă la alte situaţii decât cele prevăzute expres în Legea de funcţionare a CCR, în Regulamentul Curţii sau într-o altă lege în vigoare.

Hotărârea poate fi suspendată

„Se observă, deci, din analiza temeiurilor legale expres invocate în preambulul Hotărârii nr. 1/2017, că niciunul dintre ele nu susţine conţinutul Hotărârii, ci, dimpotrivă, există texte legale care îl contrazic în mod expres, împrejurare care constituie un caz bine justificat pentru suspendarea actului. (...) În acest context, instanţa constată că Hotărârea nr. 1/2017 încalcă art. 31 din Constituţie, privind liberul acces al cetăţenilor la informa­ţiile de interes public, precum şi dispoziţiile subsecvente ale Legii nr. 54/2001 privind acelaşi aspect”, se arată în motivarea CAB.

Conchizând, instanţa reţine că „în cauză s-a făcut dovada existenţei unui caz bine justi­ficat pentru suspendarea actului”, iar „judecarea în continuare a cererii de suspen­dare trebuie să se facă pornind de la premisa că Hotărârea constituie act administrativ”.

Potrivit propriei Legi de organizare şi funcţionare, „scopul Curții Constituționale este garantarea supremației Constituți­ei”, iar judecătorii Curții „nu pot fi trași la răspundere pentru opiniile și voturile exprimate la adoptarea soluțiilor”. Aceeaşi lege mai arată că CCR „este singura în drept să hotărască asupra competenței sale”, iar „competența Curții Constituțio­nale nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”.

CCR şi-a călcat în picioare propria lege. Unde mai este legiti­mitatea acestei instituţii, în actu­ala compunere? Cu ce drept mai poate să spună altora ce să facă sau să nu facă, constituţional vorbind, cu efect general obliga­toriu, în condiţiile în care nu a ştiut să-şi spună ei însăşi cum să o facă? Elenina Nicuţ, avocat

Subiecte în articol: CCR curtea de Apel
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri