Deciziile judecătorilor de la Curtea Internaţională de Justiţie nu au caracter constrângător, dar au greutate în cadrul dreptului internaţional şi pot slăbi sprijinul pentru Israel.
"Coloniile israeliene din Cisiordania şi Ierusalimul de Est, precum şi regimul asociat acestora, au fost înfiinţate şi sunt menţinute prin încălcarea dreptului internaţional", a declarat preşedintele Nawaf Salam, citind concluziile unui grup de 15 judecători.
Conform acestui aviz, Israelul ar trebui să plătească despăgubiri palestinienilor pentru daunele provocate de ocupaţie. De asemenea, s-a constatat că Consiliul de Securitate al ONU, Adunarea Generală şi toate statele au obligaţia de a nu recunoaşte drept legală ocupaţia israeliană şi de a nu acorda ajutor sau sprijin pentru menţinerea acesteia.
Cazul rezultă dintr-o cerere din 2022 a Adunării Generale a ONU, anterioară războiului care a început în Fâşia Gaza la 7 octombrie anul trecut.
Israelul a capturat Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est - zone din Palestina istorică pe care palestinienii le doresc pentru statul lor independent - în războiul din 1967, iar de atunci a construit colonii în Cisiordania şi le-a extins constant.
Liderii israelieni susţin că teritoriile nu sunt ocupate din punct de vedere juridic, deoarece se află pe terenuri disputate, însă Organizaţia Naţiunilor Unite şi cea mai mare parte a comunităţii internaţionale le consideră drept teritorii ocupate de Israel.
În februarie, peste 50 de state şi-au prezentat opiniile în faţa Curţii, reprezentanţii palestinieni solicitând instanţei ONU de la Haga să decidă că Israelul trebuie să se retragă din toate zonele ocupate şi să desfiinţeze coloniile ilegale.
Israelul nu a participat la audieri, dar a depus o declaraţie scrisă în care a informat instanţa că emiterea unui aviz consultativ ar putea "dăuna" încercărilor de soluţionare a conflictului israeliano-palestinian.
Cea mai mare parte a statelor participante au cerut Curţii să declare ilegală ocupaţia, în timp ce o mână de state, între care Canada şi Marea Britanie, au susţinut că aceasta ar trebui să refuze să emită un aviz consultativ.
SUA, cel mai puternic susţinător al Israelului, au îndemnat Curtea să limiteze orice aviz consultativ şi să nu ordone retragerea necondiţionată a forţelor israeliene din teritoriile palestiniene. În 2004, CIJ a emis o hotărâre consultativă potrivit căreia bariera de separare israeliană din jurul celei mai mari părţi a Cisiordaniei era "contrară dreptului internaţional", iar coloniile israeliene au fost înfiinţate cu încălcarea dreptului internaţional. Israelul a respins această hotărâre.
Preşedinţia Autorităţii Naţionale Palestiniene a salutat vineri drept o decizie "istorică" avizul emis mai devreme de CIJ, care a apreciat drept "ilegală" ocupaţia de către Israel a teritoriilor palestiniene din 1967, potrivit AFP.
Această decizie reprezintă o "victorie", a salutat ANP într-un comunicat difuzat de agenţia sa de presă oficială Wafa, cerând Israelului "să pună capăt ocupaţiei" şi "coloniilor".
La rândul său, premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat drept o "decizie mincinoasă" avizul consultativ emis mai devreme de către CIJ. "Evreii nu sunt ocupanţi pe propriul lor pământ", a denunţat Netanyahu într-o reacţie difuzată de biroul premierului. "Nicio decizie mincinoasă de la Haga - sediul CIJ - nu poate deforma adevărul istoric" şi "legalitatea coloniilor israeliene nu poate fi contestată", a adăugat el.AGERPRES