Care e principalul neajuns al relaxării cantitative, ce-i determină pe români să fugă din depozitele în valută subremunerate? Quantitative easing face să existe pe piaţă o cantitate mare de bani, care fiind atât de mulţi, băltind, se îndreaptă spre afaceri ce ar trebui să fie lăsate să dea faliment, dacă ar funcţiona sistemul de penalităţi şi recompense al pieţelor strâns legat de economia reală. Într-un astfel de context, nici anticipaţiile nu mai sunt raţionale. Iar noi, românii, prindem „trendul” din zbor şi mergând pe ecranarea realităţii asociate QE luăm decizii care omit problemele structurale şi amplifică dezechilibrele.
Apropo de dezechilibre, când discutăm de deficitul bugetar, care va fi mai mare, dublu-triplu față de cel anterior, nu e clar cât va fi componenta de deficit structural din acesta. Asta pentru că deficitul structural trebuie eliminat sau, în cel mai bun caz, să nu fie majorat în această perioadă.
În ceea ce privește componența de deficit ciclic, acesta e nevoie să fie finanțat pe o perioadă cât mai lungă, să zicem 10 ani, și în niciun caz să nu reprezinte o armă de răzbunare politică sau să se inducă marota furatului pozitiv, pentru a veni de hac hidrei.
Nu ştiu cum se face că îmi amintesc brusc de perioada 2009 - 2011, când deficitul fiscal s-a găsit la niveluri de două-trei ori mai mari decât limita de 3% din PIB de la Maastricht şi datoria publică s-a triplat într-un timp foarte scurt.
Şi acum avem o problemă similară, datoria publică se măreşte într-un ritm rapid, ceea ce contravine situaţiei când România nu s-a dezechilibrat, atunci când am mers pe mâna unor deficite şi datorii ce s-au majorat lent, ceea ce s-a numit gradualism.
În fine, o ultimă întrebare: Poţi avea riscuri mai mari remunerate mai puţin? Doar pe termen scurt. Pe termen lung, se va vedea cât costă măsurile proaste luate de guvern.
O întrebare şi o remarcă. Dacă în 5 luni se vor fi distrus câte locuri de muncă s-au creat în 5 ani, vă închipuiţi ce fel de locurile de muncă s-au creat?!