Comisia de Agricultură din Parlamentul Europeană vrea ca reducerea cu 35% a cantităților de îngrățăminte să nu fie aplicată la modul general, deoarece sunt diferite în statele UE.
"Se discută în Parlamentul European ce facem după 2027, cum finanțăm agricultura și dacă resursele financiare de la nivel european sunt suficiente. Sunt două rergulamente și o directivă foarte importante. Este o reacție puțin cam dură a Comisiei Europene legatde ceea ce înseamnă reducerea emisiilor de carbon, aici a fost introduse și fermele de vaci, care trebuie să facă investiții în managementul dejecțiilor. Avem un Regulament privind utilizarea pesticidelor și este o veste bună că am reușit să coagulăm în interiorul Comisiei pentru agricultură unanimitatea, ceea ce înseamnă respingerea acestei propuneri a Comisiei Europene deoarece o apreciem ca fiind insuficient fundamentată și pregătită pentru a răspunde nevoilor fără să afecteze durabilitatea fermierilor. Nu putem discuta astăzi, în condițiile în care avem de-a face cu niște provocări generate de războiul din Ucraina, pe de o parte, care vine cu creșterea prețurilor la îngrășăminte, pe de altă parte am avut fenomenul de secetă severă la nivel european, și să venim acum cu ceea ce înseamnă reducerea îngrățămintelor și pesticidelor.
Fermierii sunt dornici să contribuie la ceea ce înseamnă nevoia de a avea un mediu curat și sănătos dar noi, cei din Comisia de Agricultură și cea de Mediu, spunem că această propunere de reducere a îngrășămintelor nu poate să fie primită deoarece se vorbește de reducerea cu 35% a cantităților de îngrășăminte chimice pentru statele membre. În România avem în jur de 200 de grame cantitate pe hectar, pe când Olanda sau altă țară, are 9 kg. Nu poți să aplici 35% la toate țările", explică Daniel BUda.
Totodată, România are nevoie de dezvoltarea procesării dar și de simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene.
"Este important să dezvoltăm capacitățile agricole care să-și păstreze durabilitatea în timp. Marea provocare pentru România în următorii ani este dezvoltarea sectorului de procesare. Suntem exportatori de porumb, grâu, de alte cereale, și în același timp suntem importatori a 85% din carnea de porc.
Este nevoie de simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene. În momentul în care stai 6-7 luni după o analiză, devine neatractivă această activitate. Este important să știm că avem resurse financiare de către Comisia Europeană, în jur de 2 miliarde de euro, sunt și alte surse de finanțare. Astfel că sectorul agricol din România are perspective de a se dezvolta și de a-și păstra capacitatea de reziliență. Pentru noi este important să ofereim hrană în cantități suficiente și la prețuri rezonabile pentru consumatori", potrivit acestuia.