Două instanţe din Capitală, Tribunalul Bucureşti şi Judecătoria Sectorului 5, au decis că nu au competenţa materială de a judeca dosarul Hexi Pharma, astfel încât Curtea de Apel Bucureşti trebuie să soluţioneze acest conflict.
În martie 2017, dosarul Hexi Pharma a fost trimis de Parchetul General spre judecare la Tribunalul Bucureşti, însă această instanţă a decis, în noiembrie 2017, că nu are competenţa materială de a judeca respectiva cauză, dosarul fiind trimis la Judecătoria Sectorului 5. Decizia a venit după ce un magistrat de la tribunal a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina companiei Hexi Pharma.
Judecătoria Sectorului 5 a decis, marţi, că nu are nici ea competenţa să judece acest dosar şi l-a retrimis la Tribunalul Bucureşti.
În acest caz, a intervenit un conflict negativ între două instanţe, astfel încât problema trebuie rezolvată de Curtea de Apel Bucureşti.
"În temeiul art.47 alin.1, art.50 cu ref. la art.49 al.1 din C.proc.pen., admite excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu. Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti. Constată că a intervenit conflictul negativ de competenţă şi trimite cauza Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionarea acestui conflict. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică, azi, 16.01.2018", se arată în decizia Judecătoriei Sectorului 5.
În acest dosar, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea a 330 de infracţiuni de înşelăciune, uz de fals (61 acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
De asemenea, au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
Potrivit Parchetului General, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, SC Hexi Pharma CO SRL a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare "prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii", referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă".
Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 - 9 martie 2016, Hexi Pharma CO SRL a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.
Procurorii mai arată că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România, la cvasitotalitatea unităţilor sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma CO SRL a înlesnit cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).
Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de companie, asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale.
Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 - 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.
Totodată, în perioada 14 iulie 2012 - 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de şef de producţie, a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente.
De asemenea, între 4 februarie 2014 şi 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate), din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.
Prejudiciul în acest dosar se ridică la 102 milioane lei, iar 132 de spitale s-au constituit părţi civile. AGERPRES