"Iată, Dumnezeu ne-a dăruit bucuria de a avea un sfânt şi din zilele noastre, pe care cei mai mulţi dintre noi l-am cunoscut şi ne-am bucurat de prezenţa lui, plină de harul Duhului Sfânt. (...) Viaţa şi rugăciunile Sfântului Sofian rămân o pildă vie, o chemare pentru fiecare credincios de a trăi cu credinţă, smerenie şi iubire în Hristos", a spus episcopul, potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române, la Slujba Privegherii care a avut loc luni seara.
El a amintit că părintele Sofian a făcut parte dintre mărturisitorii din temniţele comuniste, cei care au "înţeles în sensul cel mai desăvârşit ce înseamnă libertatea lăuntrică".
"Dumnezeu a rânduit ca Sfinţii Închisorilor, care L-au cunoscut nemijlocit pe Hristos în condiţiile dramatice de recluziune, care au dobândit practica rugăciunii neîncetate sau rugăciunii inimii, care au înţeles în sensul cel mai desăvârşit ce înseamnă libertatea lăuntrică, aceşti oameni ne-au fost dăruiţi nouă, de Dumnezeu, în libertate şi au devenit adevărate lumini, luceferi, pentru poporul credincios, în această perioadă întunecată pentru viaţa duhovnicească, pentru viaţa Bisericii", a menţionat ierarhul.
PS Varlaam a evidenţiat, totodată, că icoanele zugrăvite de Sfântul Sofian reprezintă o mărturie asupra credinţei sale.
"Cu o dragoste neclintită faţă de Biserică, Sfântul Cuvios Sofian a dăruit tot ce a avut mai bun, cuvântul blând al duhovnicului, rugăciunea statornică a monahului şi darul său artistic, aşezat în slujba lui Dumnezeu. (...) Multe dintre icoanele şi bisericile pe care le-a împodobit cu mâinile sale rămân până astăzi o mărturie tăcută a credinţei sale. Mai mult decât atât, el a ştiut să zugrăvească în inimile multor oameni chipul Mântuitorului Hristos, ajutându-i să devină fii şi fiice ai/ale lui Dumnezeu", a spus episcopul vicar.
Marţi dimineaţa, după citirea Acatistului Sf. Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (8:00), va urma Sfânta Liturghie, urmată de proclamarea canonizării Cuviosului (9:00) şi Slujba Privegherii închinată Sf. Cuv. Sofian şi Sf. Ier. Dionisie Erhan (17:00).
Cu trei zile înainte, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, BOR, Daniel, a sfinţit racla care va adăposti cinstitele moaşte ale Cuviosului. Slujba a fost săvârşită în Paraclisul istoric "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" al Reşedinţei Patriarhale.
Racla a fost confecţionată, în perioada 2023 - 2025, la atelierul de cizelură al Mănăstirii Pasărea, fiind împodobită cu icoane ale sfântului, cu numeroase scene din viaţa sa şi cu ornamente aurite.
***
Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim s-a născut la 7 octombrie 1912, în localitatea Cuconeştii Vechi, judeţul Bălţi.
A intrat în mănăstire la Schitul Rughi din Soroca, în toamna anului 1926. A urmat şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Mănăstirea Dobrua-Soroca, între anii 1928 şi 1932.
A fost tuns în monahism la 25 decembrie 1937, iar la 6 august 1939 a fost hirotonit ierodiacon în catedrala din oraşul Bălţi. În 1940, a absolvit Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica.
Înzestrat cu darul picturii, Părintele Sofian a urmat Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (1940 - 1945). În perioada 1942 - 1946, a făcut şi Facultatea de Teologie din Bucureşti.
În 1945 a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Antim din Bucureşti. A fost unul dintre participanţii cei mai cunoscuţi la întâlnirile cultural-duhovniceşti ale mişcării "Rugul Aprins" de la Mănăstirea Antim, grupare care a cuprins vârfuri ale clerului ortodox şi ale intelectualităţii creştine laice între anii 1945 - 1950.
În perioada 1950 - 1958, a fost numit stareţ la Mănăstirea Antim, apoi la Plumbuita. A pictat mai multe biserici şi a fost câţiva ani profesor la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamţ.
A fost condamnat la muncă silnică în 1958 pentru activitatea desfăşurată în cadrul "Rugului Aprins". A fost eliberat în 1964, în urma decretului general de graţiere. A rămas în Mănăstirea Antim până la sfârşitul vieţii pământeşti, slujind cu multă blândeţe şi dăruire ca duhovnic şi având sute de ucenici, motiv pentru care a fost numit "Duhovnicul Bucureştilor".
A trecut la Domnul în ziua de 14 septembrie 2002, la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, şi a fost înmormântat la Mănăstirea Căldăruşani.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în anul 2024 cu data de prăznuire în 16 septembrie, alături de alţi 15 mărturisitori din secolul trecut. Proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinţi a avut loc în data de 4 februarie la Catedrala Patriarhală din Bucureşti cu ocazia aniversării a 100 de ani de patriarhat românesc.
Cuviosul Sofian de la Antim este primul sfânt ortodox canonizat care a trăit în secolul al XXI-lea.
Sursa: AGERPRES