Publicist, scriitor şi critic literar SF, profesor de matematică, Alexandru Mironov s-a născut la 27 ianuarie 1942, în localitatea Vertujeni-Soroca (atunci pe teritoriul României, în prezent, în Republica Moldova). În 1944, familia sa se refugiază din Basarabia în România, călătorind prin Geoagiu, Zorleni-Bârlad, Iaşi şi stabilindu-se, în final, la Craiova.
Urmează cursurile şcolii primare în Iaşi, continuând gimnaziul la Craiova, înscriindu-se apoi la Colegiul ''Nicolae Bălcescu''. Începe Facultatea de Matematică la Craiova şi o termină la Bucureşti, în 1964.
Ca profesor, predă matematica în comuna doljeană Belot, apoi, până în 1979, la Liceul Economic şi la Liceul Industrial de Chimie din Craiova. Între 1973-1976, ca profesor-cooperant, predă la Liceul ''Omar Ibn Abdelaziz'' din localitatea Oujda, Maroc.
În paralel cu activitatea profesională de bază, practică sportul de performanţă, ajungând vicecampion naţional, iar apoi component al echipei de scrimă a României şi căpitan al acesteia (1964-1970).
Este membru fondator al cenaclului SF ''Henri Coandă'' (în 1970, alături de I.I. Iosif, R. Honga şi M. Ghergu), unul dintre primele de acest gen din România. De asemenea, este cofondator, alături de A. Cărăşel şi S. Repanovici, al Taberei de creaţie SF Atlantykron (debut în anul 1990, pe insula omonimă, de lângă localitatea Capidava, jud. Constanţa), transformată, în anul 2001, în Academia de Vară Atlantykron.
Colaborator la Radio Bucureşti şi la Televiziunea Română (1977), redactor la revista ''Ştiinţă şi Tehnică'' (1979-1982) şi colaborator permanent la Radio Televiziunea Română (1980-1982). Între 1982 şi 1991 desfăşoară o bogată activitate de popularizare a ştiinţei şi a ''science-fiction''-ului în cadrul Radiodifuziunii şi a Televiziunii Române, în principal ca realizator al emisiunii săptămânale ''Ştiinţă şi imaginaţie'' de pe TVR 1, prezentată împreună cu Mihai Bădescu.
Se implică după 1989 şi în viaţa politică, devenind membru FSN şi, apoi, PSD (1990-2004). Între 1991-1993, este consilier pe probleme de presă şi purtător de cuvânt al preşedinţiei României, iar între 1993-1996 este ministru al Tineretului şi Sportului (în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu).
Revine în televiziune, între 1996-2001, ca redactor la TVR 1, în cadrul redacţiei de Cultură, Religie şi Ştiinţă.
Secretar general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO în perioada 2001-2008.
La 12 aprilie 2008, Alexandru Mironov îşi anunţă candidatura pentru Primăria Municipiului Bucureşti din partea Partidului Socialist Român (PSR).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990), al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi al Colegiului Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (din decembrie 2004). Este autorul a zeci de cărţi, antologii, almanahuri şi a peste 3.000 de articole în publicaţii de specialitate româneşti şi străine. Dintre volumele publicate amintim: ''Imposibila întâlnire'' (1974), ''Enigmatic, Pământul'' (1977), ''Proiecte planetare'' (1988), ''Întâmplări din mileniul III'' (1989), ''Fizicienii şi fenomenele surprinzătoare'' (1990), ''Efecte stranii, structuri neaşteptate'' (1990), ''Laboratoarele lumii'' (1992), ''Anatomia secundei'' (2004), ''În direct cu NASA'' (2006), ''Proiecte planetare'' (2006; ed. a 2-a), ''Lumea - După - Google'' (2013).
Studii şi eseuri: ''Olanda, Belgia şi fenomenul SF'' (1973), ''Science Fiction dincolo de Cercul Polar - SF suedez'' (1973), ''Cine eşti dumneata, Forrest Ackerman?'' (1982), ''Nuvelele lui Vladimir Colin'' (1982), ''Scrisoare din hipercubul SF'' (1982), ''Literatura SF'' (1983), ''Interviu cu un alergător de cursă lungă-Peter Kuczka'' (1984), ''Trei muşchetari plus d'Artagnan'' (1985), ''Un pseudonim: Cordwainer Smith'' (1985), ''Cuvânt despre exploratorii lumii de mâine'' (1990), ''Ailleurs et Demain după 20 de ani'' (1990), ''Reîntâlnire cu un senior al anticipaţiei: Gerard Klein'' (1990), ''Marţienii stelelor căzătoare - Necrolog I.M. Ştefan'' (1992), ''Un produs cultural de export - SF-ul românesc peste hotare'' (1993).
Alexandru Mironov a primit numeroase distincţii naţionale şi internaţionale, printre care: Cupa Ligii Navale Italiene, acordată de revista ''Italia sul mare'', pentru documentarul ştiinţific ''Din soare, gheaţă şi căldură'' (1984), Premiul APTR pentru ''Universul cunoaşterii'' (1992), Premiul şi Trofeul de cristal pentru cea mai bună emisiune mass-media ROMCON pentru ''Ştiinţă şi imaginaţie'' (1993), Diploma de onoare pentru întreaga activitate publicistică acordată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti (1993), Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti la categoria Literatură pentru copii şi tineret pentru volumele ''Proiecte planetare'' şi ''În direct cu NASA'', ambele apărute în 2006 (2007), diploma ''Distincţia Culturală'', acordată de Academia Română pentru promovarea jurnalismului ştiinţific (2011).
Devine colaborator permanent, alături de alţi scriitori de SF, la revista ''Ştiinţă & Tehnică'', odată cu relansarea acesteia,în martie 2011, fiind senior editor al acestei reviste. Tot în 2011, a iniţiat conferinţa ''Ştiinţă şi Tehnică la Băile Herculane''. A fost prezent la lansarea, la 25 noiembrie 2012, în cadrul Târgului Gaudeamus, a Almanahului Anticipaţia 2013, la 30 de ani de la apariţia acestui brand din peisajul literaturii ştiinţifico-fantastice, Alexandru Mironov fiind directorul onorific al acestui almanah.
La 9 octombrie 2013, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii ''Ştefan cel Mare'' Suceava (USV), în cadrul manifestărilor prilejuite de jubileul de 50 de ani de învăţământ superior la Suceava, iar la 5 iunie 2015 i-a fost decernat titlul de Cetăţean de onoare al Craiovei, ''pentru întreaga sa activitate, pentru toate proiectele în interesul ştiinţei şi pentru susţinerea oraşului Craiova''. www.agerpres.ro