Cel vizat, în mod special, este Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, pentru un proces penal în urma căruia nu a fost condamnat, pentru că a intervenit prescrierea faptei. Mihnea Costoiu risca, în acest dosar, o condamnare pentru abuz în serviciu, dar și plata unei sume uriașe, pentru că, în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a semnat închirierea bazei sportive „Cutezătorii” către fostul tenismen Dinu Pescariu. Prejudiciul adus statului a fost calculat la 10 milioane de euro.
Sindicatul cercetătorilor este indignat de prescripția care a intervenit în dosarul care îl viza pe Mihnea Costoiu, mai ales pentru că în legislația care se referă la învățământ nu există măsuri care să le interzică exercitarea profesiei sau deținerea unor funcții de conducere celor vizați de urmărirea penală.
„Este relevant cazul rectorului celei mai mari universități din țară, Mihnea Costoiu, condamnat în prima instanță la trei ani de închisoare cu suspendare, care a beneficiat de încetarea procesului penal în dosarul „Baza Cutezătorii”, ca urmare a intervenirii prescripției, care a produs statului român o pagubă de peste 90 de milioane de euro. Datorită prescripției, Mihnea Costoiu nu a fost condamnat, dar nici achitat și, în loc să intervină cerând instanței continuarea procesului penal, pentru a se stabili dacă este vinovat sau nu, rezultând astfel dacă mai poate sau nu să activeze în sectorul educației, acceptă să beneficieze de prescripție”, explică FSLCPR în scrisoarea deschisă adresată, ieri, ministrului Ligia Deca.
Oprobiul public, în loc de justiție
Sindicaliștii conduși de Radu Minea, președintele federației, i-au explicat ministrului că inclusiv o astfel de situație, în care justiția nu-l condamnă pe cel urmărit penal, dar vinovăția se poate constata dincolo de decizia instanței de judecată, ar trebui să fie sancționată în sistemul universitar, prin retragerea dreptului de a mai conduce instituții.
Ei spun că vinovăția rectorului „a fost dovedită la fond” - deși sistemul de justiție din România nu acceptă o astfel de învinovățire, dacă nu există o hotărâre definitivă a instanței de judecată. În cazul lui Mihnea Costoiu, a intervenit prescripția – la fel ca în multe alte dosare din care au scăpat de condamnare multe VIP-uri ale politicii românești. Însă aceste probleme sunt legate strict de sistemul de justiție și mai ales de procurorii care au blocat dosarele până s-au prescris faptele.
Măsurile ar trebui – spun sindicaliștii – să-i vizeze și pe cei acuzați de plagiat, cum ar fi fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, chiar dacă acesta nu este dovedit – o altă anomalie din punct de vedere juridic, deoarece „penal” sau „plagiator” poate fi considerat doar un condamnat, nu oricine este acuzat, uneori pe nedrept, de fapte penale.
„De fapt, cazul Costoiu urmează cazului Câmpeanu, care chiar dacă nu a ajuns la un dosar penal, a scos la iveală numeroase nereguli în ceea ce privește teza de doctorat. În ceea ce privește pe Mihnea Costoiu problemele continuă și cu gradul didactic, care este incert și din această cauză nu este menționat în CV: lector sau conferențiar, în niciun caz profesor. Este de subliniat că legea nu precizează nici măcar gradele didactice ce pot candida la funcția de rector și nici alte repere, inclusiv morale pe care ar trebui să le îndeplinească conducătorii instituțiilor românești de învățământ superior”, mai explică sindicaliștii din Cercetare, în scrisoarea deschisă.
Se cere principiul „bunei reputații”
Ceea ce îi deranjează cel mai mult pe semnatarii scrisorii este faptul că Mihnea Costoiu poate să-și depună candidatura pentru al treilea mandat de rector al Politehnicii, pentru că nu există nicio prevedere legală care să-i interzică acest lucru. „Legea îi permite: nu prevede condiția bunei reputații. Mai este necesară buna reputație pentru a fi cadru didactic în învățământul superior românesc? Ne mai întrebăm de ce universitățile românești nu sunt în primele 500 din lume, de ce trebuie să absoarbă Institutele naționale de cercetare dezvoltare, iar cadrele didactice să-și echivaleze gradele didactice cu cele științifice și astfel să se instaleze la elaborarea politicii cercetării științifice dezvoltării tehnologice românești? În situația în care principiile morale, reperele deontologice nu caracterizează marea majoritate a cadrelor de conducere a învățământului superior românesc, iar sfidarea reglementărilor interne și internaționale este o practică curentă, deoarece și-au creat posibilitatea de a fi sau de a avea infiltrați în toate structurile importante ale statului, începând cu Parlamentul, Guvernul și Președinția României, dar și în organizații nonguvernamentale, parteneri sociali ș.a. nu mai surprinde pe nimeni dezastrul instaurat, cu repercusiuni grave pentru societatea și economia românească”, arată FSLCPR.
Postul de rector al Universității Politehnica București este unul dintre cele mai „vânate”, în acest moment. Politehnica are cele mai multe contracte pentru cercetare, în valoare de sute de milioane de euro, cu mari companii pentru care se fac inclusiv prototipuri, în ultimii 20 de ani.