Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Decizia OFICIALA a BNR-ului privind rata dobânzii de politică monetară. Are o influenta majora asupra ROBOR-ului

Decizia OFICIALA a BNR-ului privind rata dobânzii de politică monetară. Are o influenta majora asupra ROBOR-ului

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, marţi, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, se arată într-un comunicat de presă al băncii centrale. 

De asemenea, în cadrul şedinţei CA al BNR s-a mai hotărât gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, precum şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politica monetară la +/-1,25 puncte procentuale, de la +/-1,50 puncte procentuale. 

"Astfel, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută", menţionează BNR în comunicatul citat. 

Potrivit reprezentanţilor băncii centrale, rata anuală a inflaţiei şi-a continuat ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, înregistrând o creştere semnificativă în luna iulie (la 1,42 la sută, de la 0,85 la sută în luna anterioară), urmată de o temperare a acesteia până la 1,15 la sută în luna august, nivel uşor inferior celui prognozat. 

Creşterea a fost determinată de componenta preţurilor administrate, ca efect al majorării tarifului la energie electrică, fiind susţinută şi de evoluţia preţului combustibililor în condiţiile măririi cotaţiilor internaţionale ale petrolului, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază. 

Efectele menţionate au fost parţial compensate de impactul scăderii preţurilor volatile ale produselor alimentare. 

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a depăşit marginal nivelul prognozat, ajungând în luna august la 1,60 la sută, de la 1,42 la sută în luna iunie, pe seama accelerării creşterii preţurilor serviciilor şi, în mai mică măsură, a preţurilor produselor alimentare procesate. 

În luna iulie a.c., rata medie anuală a inflaţiei IPC a intrat în teritoriul pozitiv (de la -0,1 la sută în luna iunie) continuând să crească de la 0,1 la sută în luna iulie la 0,2 la sută în luna august; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,3 la sută în luna august (de la 0,2 la sută în luna iunie), se menţionează în comunicat. 

"Datele statistice privind creşterea economică în trimestrul II 2017 indică accelerarea peste aşteptări a dinamicii anuale a PIB real - 5,9 la sută, comparativ cu 5,7 la sută în trimestrul anterior. Evoluţia s-a datorat integral cererii interne - consumul privat s-a majorat cu 7,4 la sută (cu o contribuţie de 5,3 puncte procentuale la creşterea PIB), sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale şi al îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă, iar formarea brută de capital fix a revenit în teritoriul pozitiv (2,4 la sută, cu o contribuţie de 0,6 puncte procentuale). Un impact semnificativ la dinamica PIB l-a avut în acest trimestru variaţia stocurilor (1,3 puncte procentuale). În condiţiile decelerării mai pronunţate a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii comparativ cu cea a importurilor, aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ (-1,4 puncte procentuale). Totodată, deficitul contului curent s-a majorat de aproape trei ori comparativ cu primele trei luni ale anului, iar gradul de acoperire prin investiţii străine directe şi transferuri de capital a devenit subunitar", se menţionează în comunicat. 

Conform sursei citate, pe partea ofertei, principalul determinant al intensificării activităţii economice din trimestrul II 2017 a fost industria, al cărei ritm anual de creştere, de 7,7 la sută, a reprezentat cea mai înaltă valoare din trimestrul III 2008. Sectorul serviciilor îşi menţine contribuţia principală la formarea PIB (3,8 puncte procentuale). Cele mai recente date statistice arată scăderea în luna iulie a dinamicii anuale a producţiei industriale (la 7,4 la sută, de la 9,2 la sută în luna anterioară) şi întreruperea declinului în sectorul construcţiilor, în timp ce volumul cifrei de afaceri din comerţ şi cel al serviciilor prestate populaţiei şi-au intensificat dinamica anuală. 

Condiţiile monetare reale au fost accentuat acomodative şi în trimestrul III. Spre finalul intervalului, ratele dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară au manifestat o tendinţă pronunţată de creştere, apropiindu-se de rata dobânzii de politică monetară, în contextul revizuirii ascendente semnificative a anticipaţiilor inflaţioniste, al consolidării aşteptărilor privind ajustarea conduitei politicii monetare, precum şi al înregistrării unor fluctuaţii de lichiditate, sub influenţa factorilor autonomi ai lichidităţii. 

De asemenea, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accelerat substanţial ascensiunea, atingând în luna august nivelul de 6,5 la sută, vârful ultimilor cinci ani, în condiţiile amplificării fluxului de credite noi, concomitent cu restrângerea operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze până la 61 la sută, evoluţie care certifică o mai bună transmisie a politicii monetare. 

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, dar într-un ritm uşor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2017, ca urmare a materializării unor riscuri asociate evoluţiei unor componente exogene ale IPC. Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective sunt însă influenţate de evoluţii din mediul intern şi din cel extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, precum şi de perspectiva preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare. 
Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar şi de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED). Totodată, are loc o reconfigurare a politicilor băncilor centrale care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale. 

"Pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR, întrunit în şedinţă periodică, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelurile existente şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar. CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50. Corespunzător acestora, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută. Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile", se precizează în comunicat. 

Consiliul de Administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse. 

"BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune", se mai menţionează în comunicat. www.agerpres.ro

Subiecte în articol: bnr
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri