În general, partidele au încercat să evite excluderile sau suspendările din partid ale parla-mentarilor cu probleme pentru a limita prejudiciile de imagine inevitabile. De multe ori, s-au aşteptat deciziile definitive ale instanţelor ce au trimis la închi-soare pe unii dintre aleşii poporului. Aşa a fost în cazurile social-democraţilor Miron Mitrea, Nicolae Vasilescu sau liberalului Relu Fenechiu care au plecat de la Parlament la penitenciar. În cazul lui Fenechiu, acesta şi-a păstrat şi funcţia de ministru până la condamnarea în primă instanţă. Cariera ca deputat liberal a lui Gigi Becali s-a încheiat după condamnarea la 3 ani cu suspendare în dosarul sechestrării celor care i-au furat limuzina. „Demisia e un act unilateral. Dacă Antonescu crede că nu trebuie să-mi dau demisia, poate să zică «Nu, Gigi, nu accept!» Dacă spune «nu», rămân. Dacă nu spune nimic, înseamnă că acceptă tacit demisia mea”, spunea Becali în februarie 2013. Iar Antonescu nu a spus nimic. În ce-l priveşte pe Tudor Chiuariu, liberalii au bătut mult şaua, până când acesta să înţeleagă că nu mai este agreat în partid. În 2014 a fost condamnat cu suspendare în dosarul Poşta Română şi a renunţat doar la funcţia de preşedinte al comisiei juridice senatoriale. A mai trecut un an şi încă un dosar pe numele lui ca liderii PNL să-l excludă din partid pentru că senatorul intenţiona doar să se autosuspende. Ceva mai prompt a fost Varujan Vosganian. La prima cerere de urmărire penală a DNA, PNL nu a reacţionat prin căi disciplinare. La a doua, chiar dacă respinsă, Alina Gorghiu l-a ameninţat cu excluderea, dacă nu demisionează de bunăvoie din partid. A doua zi, Vosganian s-a conformat.
Deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, acuzaţi în acelaşi dosar, şi-au dat demisia după arestarea preventivă, atât din PSD, cât şi din Parlament, fără a mai pune partidul în dificultate.
După demisia din PNL, Vosganian s-a înscris în ALDE. Exemplul său a fost urmat şi de către senatorul Dian Popescu, recent exclus din rândurile liberalilor, din cauza unui dosar penal.