Aşa cum arată datele statistice, economia şi consumul continuă să crească şi ar trebui să alimenteze bugetul de stat. Pe contrasens cu economia, veniturile publice cresc sub avansul cheltuielilor, ceea ce face ca deficitul bugetar să crească, în loc să scadă, aşa cum este programarea bugetară din acest an.
Cum de nu reuşeşte guvernul Ciucă să scadă deficitul bugetar, în condiţiile în care economia merge cu motoarele turate, se întreabă ZF.
Combustibilii excepţionali de anul trecut încep să se epuizeze, spune Ionuţ Dumitru, fost preşedinte al Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank România. Bugetul statului român revine astfel la o realitate în care colectarea de taxe şi impozite este la cel mai mic nivel din Uniunea Europeană.
„Bugetul nu mai beneficiază de acele venituri excepţionale din energie şi de preţurile mari care au adus venituri mari la bugetul de stat. Revenim acum la o realitate bugetară, care înseamnă venituri foarte mici din taxe şi impozite şi posibilităţi limitate de ajustare.”
Veniturile bugetului public au fost de 74 de mld. de lei în primele două luni din an, în creştere cu 9%. Cheltuielile, pe de altă parte, au crescut cu 17% şi au ajuns la 91 de mld. de lei. În consecinţă, arată execuţia bugetară la două luni din 2023, deficitul public s-a mărit la 17 mld. lei, adică peste 1% din PIB-ul de 1.600 mld. lei, prognozat de guvern.
„Deficitul bugetar este foarte mare pentru luna februarie. Faţă de o ţintă de 4,4% din PIB pe tot anul, 1% pe primele două luni este foarte mare. Avem limitări în ceea ce priveşte reducerea deficitului până nu se produc modificări structurale pe partea de venituri sau cheltuieli”, mai spune Ionuţ Dumitru. Veniturile din impozitul pe profit au scăzut cu aproape 17%, arată execuţia bugetară, în vreme ce veniturile din impozitul pe venit au crescut cu 42%, pentru că a crescut impozitul pe dividende de la 1 ianuarie, de la 5% la 8%.
Veniturile nete din TVA, cea mai importantă taxă, au crescut cu sub 2%, în condiţiile în care inflaţia a fost de circa 15%. Cheia este la rambursările de TVA, care au crescut cu 78%, faţă de primele două luni din an.
Veniturile din accize au fost de 5,3 mld. lei, o scădere de 9,1% an/an: „Această evoluţie este explicată de contracţia cu 11,9% a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, respectiv cu 6,1% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice - în condiţiile reducerii nivelului accizei4 de la 1 ianuarie 2023. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, notează cei de la Finanţe în nota care însoţeşte execuţia bugetară.
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat au fost de 91 mld. lei, în creştere cu 17% în ianuarie-februarie 2023, faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Dintre acestea, cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 20 mld. lei, în creştere cu circa 8% faţă de anul trecut. Cu bunurile şi serviciile guvernul a cheltuit 11,5 mld. lei, 24%.
La dobânzi creşterea de cheltuieli este de 60% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Guvernul a plătit dobânzi în valoare de 7,3 mld. de lei în primele două luni din 2023.
Astfel, deficitul bugetului statului a fost de 17 mld. de lei în primele două luni din an, în creştere de la 9,5 mld. de lei în perioada similară din 2022.
„(Creşterea deficitului s-a) datorat în principal creşterii volumului de investiţii cu 85,8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 1,6 mld lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, justifică Finanţele creşterea deficitului bugetar.
(sursa: Mediafax)