Grupul la nivel înalt al ONU privind profesia didactică, din care și România a făcut parte, a recomandat tuturor guvernelor să renunțe la folosirea profesorilor ca suplinitori și la personalul necalificat pentru a acoperi deficitul de cadre didactice – lucru care de foarte mult timp se întâmplă și în România, din cauza mecanismului prin care pot fi angajate cadrele didactice pe perioadă nedeterminată.
Și Stefania Giannini, director general adjunct pentru Educație al UNESCO, a tras un semnal de alarmă privind deficitul global de peste 44 de milioane de profesori pe care sistemele de învățământ din întreaga lume îl vor avea până în 2030, dacă nu se găsesc soluții.
ONU cere un nou statut al profesorului și un plan de tranziție care să includă evaluarea necesităților educaționale, potrivit Raportului panelului la nivel înalt al Secretarului General al Națiunilor Unite (ONU) privind profesia de profesor, lansat în februarie 2024. În România, ministrul Ligia Deca a impus, încă de anul trecut, deblocarea și scoaterea la concurs a posturilor vacante din școli și licee, dar au apărut noi situații în care directorii instituțiilor de învățământ pot folosi câteva „artificii” pentru a ține acele posturi blocate.
ONU precizează că statutul și demnitatea profesiei de profesor trebuie protejate și întărite prin politici care recunosc relațiile umane ca fundament al profesiei didactice, inclusiv relația profesor-elev. „Statutul și demnitatea profesorilor sunt, de asemenea, direct legate de capacitatea acestora de a influența politicile privind munca lor, inclusiv curriculumul și practicile pedagogice. Politicile ar trebui să asigure autonomia și responsabilitatea profesorilor, bazate pe cunoștințe, competență și responsabilitate în cadrul obiectivelor educaționale, și să favorizeze un climat de încredere și respect între autoritățile școlare, comunități, elevi și profesori”, a menționat grupul la nivel înalt al Secretarului General al Națiunilor Unite, care le cere guvernelor să se asigure că profesorii și organizațiile acestora pot participa la dialogul social, inclusiv la negocierea colectivă și la dialogul privind politicile care afectează profesia.
Titularizarea nu este meritocratică
Angajarea profesorului se face pe bază de Titularizare – examenul în urma căruia se poate face angajarea pe o perioadă nedeterminată într-o școală, iar regula de bază este ca profesorul să obțină minimum nota 7, atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Suplinitorii au contracte de angajare pe perioadă determinată și pot obține posturile dacă la examenul de titularizare au obținut minimum nota 5, atât la proba scrisă, cât și la inspecție. Problemele cele mai grave sunt ale celor care obțin note peste 7, dar tot nu au catedră și trebuie să susțină examenele de titularizare în fiecare an, ca să ocupe un post de suplinitor.
Prin acest mecanism care nu e bazat pe meritocrație, profesorul poate obține și media 10, chiar de mai multe ori, dar dacă nu are catedră completă și post vacant scos la concurs, trebuie să repete la infinit examenul, ca și cum i s-ar cere cuiva care și-a obținut permisul de conducere, dar nu are mașină, să dea examen pentru permis în fiecare an.
Crește anual deficitul de personal
Nedreptățile la care sunt supuse astfel cadrele didactice nu fac decât să accentueze deficitul de personal din sistemul preuniversitar de educație, mai ales pentru că unii dintre profesorii care au dat examene de titularizare de mai multe ori chiar au ieșit sau vor să iasă din sistem, pentru că nu au niciun fel de siguranță a câștigurilor financiare, de la un an la altul, iar legea îi obligă să dea anual examene de ocupare a postului. În plus, se pune și problema discriminării, pentru că profesorii sunt singurii angajați care nu au siguranța zilei de mâine, pentru că nu beneficiază de contracte pe perioadă nedeterminată.
Ministerul Educației a făcut mai multe modificări, în ultima perioadă, pentru a-i ajuta pe profesori, astfel încât definitivatul devine licențiere, iar contractele de muncă pe perioadă determinată pot fi schimbate în contracte pe perioadă nedeterminată, prin decizia consiliilor de administrație ale școlilor. Cele mai multe probleme apar, însă, atunci când cei din conducerea școlilor nu îi vor „permanentizați” pe posturi, pentru a-i putea șantaja și folosi politic.
Modificările legislative pot fi încălcate
De anul acesta ar fi trebuit să se scoată mai multe posturi la concursul de titularizare, după o modificare legislativă prin care școlile au fost obligate să listeze inclusiv catedrele incomplete, iar directorii au fost amenințați cu dosare penale dacă încalcă legea, însă nici astfel nu au fost convinși, iar posturile au fost foarte puține, mulți dintre cei cu medie peste 7 rămânând în continuare fără catedră completă.
În ultimele luni au avut loc mai multe acțiuni de protest prin care profesorii suplinitori au cerut modificarea sistemului de acreditare și a contractelor de angajare. La începutul lunii august, suplinitorii din toată țara au lansat și o petiție prin care solicită să nu mai fie obligați să repete examenul anual de titularizare, dacă au obținut note egale sau mai mari ca 7. Aceștia spun că nu e normal să fie obligați să-și demonstreze competențele în fiecare an și să repete examenul doar din cauza lipsei posturilor vacante.
Dacă se va ajunge în România la aplicarea măsurilor cerute de ONU va depinde, mai departe, de viitorul guvern. O parte din măsuri au fost deja introduse în lege, dar mai sunt multe de făcut până când profesorii vor beneficia de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată și nu vor mai fi angajați ca suplinitori.