Jurnalul.ro Ştiri Justitie Departamentul de Stat al SUA avertizează România asupra unor abuzuri contra drepturilor omului

Departamentul de Stat al SUA avertizează România asupra unor abuzuri contra drepturilor omului

Impunitatea împotriva unor abuzuri la adresa drepturilor omului rămâne o problemă pentru România, arată raportul pe 2021 al Departamentului american de Stat.

Deși sistemul judiciar a reușit să pună sub acuzare și să pedepsească autoritățile care au comis abuzuri, nu există mecanisme eficiente privind corupția în poliție. 

''Autorităţile civile au menţinut un control eficient asupra serviciilor de informaţii şi agenţiilor de securitate din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Au existat informaţii credibile conform cărora membri ai forţelor de ordine au comis unele abuzuri. Chestiunile semnificative privind drepturile omului includ relatări credibile despre: cazuri de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea administraţiei; răspândirea corupţiei grave; lipsa de investigaţii şi responsabilitate pentru violenţa pe motive de gen, printre care violenţa sexuală, şi abuzuri ţintite contra persoanelor instituţionalizate cu dizabilităţi'', arată raportul.

Un exemplu este achizarea fostului președinte Ion Iliescu.
''La 10 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins acuzaţiile contra fostului preşedinte Ion Iliescu şi fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu pentru crime împotriva umanităţii comise în timpul Revoluţiei Române din 1989'', scrie în document. 

Ancheta asupra fostului preşedinte Ion Iliescu, a ex-premierului Petre Roman, a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi a fostului director SRI Virgil Măgureanu pentru crime împotriva umanităţii comise în timpul ''mineriadei'' din 1990 este încă în desfășurare. 

''Referitor la tortură şi alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, Constituţia interzice astfel de practici, dar au existat informaţii de la ONG-uri şi media conform cărora poliţia şi jandarmeria au comis abuzuri contra romilor, solicitanţilor de azil, minorilor şi altor persoane în primul rând cu forţă excesivă, inclusiv bătăi. În timpul anului au continuat investigaţiile autorităţilor în două cazuri de exploatare sexuală şi abuz de către români din trupele de menţinere a păcii, raportate iniţial în 2017. Cazurile au implicat observatori militari desfăşuraţi în cadrul Misiunii ONU de stabilizare în RD Congo. Un caz a implicat un presupus abuz sexual (viol) contra unui minor. Respectivul membru al trupelor de menţinere a păcii a fost repatriat de Naţiunile Unite. Celălalt caz a implicat o presupusă exploatare sexuală'', menţionează raportul.

Impunitatea este o problemă la nivelul poliției și jandarmeriei, lucrători din aceste instituții scăpând de acuzațiile de bătăi, tratamente crude, inumane sau degradante.

Autoritățile române au luat măsuri prin instruirea personalului cu privire la drepturile omului, egalitatea de gen, abuzuri contra copiilor, prevenirea torturii şi violenţa pe motive de gen, majorarea locurilor de admitere în şcolile şi academia de poliţie pentru persoanele de etnie romă.

De asemenea, raportul Departamentului de Stat al SUA menționează condițiile grele din penitenciare, superpopularea, abuzarea deținuților, asistență medicală insuficientă, alimente reduse și de slabă calitate. 

''Constituţia prevede un sistem judiciar independent, deşi în practică guvernul nu a respectat complet independenţa şi imparţialitatea judecătorilor''.

Cu toate că decizia din 18 mai a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) conform căreia Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) contravine dreptului UE, guvernul român nu a desfiinţat-o. 
''Constituţia prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei şi altor media, iar guvernul a respectat parţial acest drept. Organizaţiile de media independente au remarcat politizarea excesivă a presei, mecanisme de finanţare corupte, precum şi politici editoriale subordonate intereselor partidelor şi patronilor. Reporteri şi reprezentanţi ai societăţii civile au afirmat că libertatea lor de exprimare a fost de asemenea limitată de accesul restricţionat la informaţiile de interes public emise de guvern şi instituţii publice, printre care cheltuieli, contracte sau oferte implicând fonduri publice''.

Sunt menționate cazurile jurnalistei italiene Lucia Goracci reținută de poliție, la cererea senatoarei Diana Șoșoacă, a fostului rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob și a pro-rectorului Mihail Marcoci, condamnați pentru amenințarea jurnalistei Emilia Șercan, a ex-primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, care a făcut zeci de dosare și plângeri împotriva cotidianului Libertatea. 

''Corupţia şi utilizarea incorectă a fondurilor publice a fost larg răspândită'', afirmă raportul, referindu-se la Robert Negoiță care a redirecționat fonduri publice de 83 de milioane de euro, dar și la anchete asupra unor fraude pentru achiziția de ventilatoare în timpul pandemiei de COVID-19. 

De asemenea, instanțele române au judecat foarte puține cazuzri de violență domestică. 

''Guvernul nu a aplicat eficient nici legea penală care interzice hărţuirea sexuală, definită ca solicitare repetată de favoruri sexuale într-o relaţie de muncă sau o relaţie similară. Conform ONG-urilor, de multe ori poliţia a luat în derâdere victimele hărţuirii sexuale sau a încercat să le descurajeze să depună plângeri''.

Au existat cazuri de discriminare a femeilor în legătură cu căsătoria, divorţul, custodia copilului, angajare, obţinerea de credite bancare, deţinerea sau gestionarea unei afaceri sau proprietăţi, educaţie, procese judiciare.

''Conform legii, discriminarea şi hărţuirea bazate pe criterii rasiale se pedepseşte cu o amendă civilă cu excepţia cazurilor când sunt aplicabile prevederi ale codului penal. Punerile sub acuzare pe baza discriminării şi violenţei contra minorităţilor etnice sau rasiale au fost rare''.
Discriminarea romilor a continuat să fie o problemă. Lipsa documentelor de identitate a făcut ca mulți romi să fie excluşi de la participarea la alegeri, primirea de beneficii sociale, accesul la asigurări de sănătate, obţinerea de acte de proprietate şi participarea la piaţa forţei de muncă.

''Etnici maghiari au continuat să raporteze cazuri de discriminare legată, în principal de utilizarea limbii maghiare. Ei au relatat că guvernul nu aplică legea care prevede că minorităţile etnice sunt îndreptăţite să interacţioneze cu autorităţile locale în limba lor maternă în localităţile unde minoritatea constituie cel puţin 20% din populaţie''.

S-au produs acte de antisemitism. Potrivit recensământului din 2011 populaţia evreiască se ridică la 3.271 de persoane. 

În legătură cu discriminarea pe motiv de orientare sexuală şi identitate de gen, potrivit ACCEPT, infracţiunile bazate pe ură sunt subraportate, iar autorităţile române nu au iniţiat din 2006 nicio punere sub acuzare pentru infracţiuni bazate pe ură contra persoanelor LGBTQI+.

Au fost cazuri de muncă forțată pentru romi, persoane cu dizabilităţi şi copii, iar guvernul nu a pus în aplicare legea în mod efectiv şi a luat măsuri limitate pentru a împiedica aceste forme de muncă.â

Munca nedeclarată afectează angajaţi din agricultură, construcţii, vânzările cu amănuntul şi HoReCa. În 2019, circa 25% dintre români au recunoscut că au lucrat într-o formă de muncă nedeclarată şi 44% cunoşteau pe cineva care a lucrat în forma de muncă nedeclarată.

Subiecte în articol: departamentul de stat raport abuzuri
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri