Fără a comenta corectitudinea hotărârii instanței în ceea ce privește soluția pe fond – aspect care ține exclusiv de controlul instanțelor superioare – UZPR subliniază că dimensiunea acestor despăgubiri depășește cazul concret și transmite un mesaj de intimidare generalizată: nu mai este vorba doar despre răspunderea unor jurnaliști, ci despre riscul ca întreaga presă să fie redusă la tăcere.
Când sancțiunea pentru un demers jurnalistic atinge asemenea proporții, nu mai vorbim despre responsabilitate, ci despre descurajare sistemică, în care teama devine normă profesională. Nu doar cei sancționați sunt afectați, ci toți jurnaliștii care, văzând aceste consecințe, vor evita subiecte sensibile, investigații sau critici legitime. Este mecanismul clasic prin care libertatea de exprimare este limitată indirect: nu prin interdicție, ci prin frică.
UZPR avertizează că sancțiuni de acest tip riscă să producă exact efectul pe care legislația europeană încearcă să îl combată – un „chilling effect” profund, în care presa nu mai este liberă, ci precaută până la autocenzură.
Acest context este cu atât mai grav cu cât intervine chiar înainte de data de 7 mai 2026, termenul-limită pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1069, al cărei scop este protejarea jurnaliștilor împotriva acțiunilor judiciare abuzive menite să îi intimideze sau să îi reducă la tăcere.
În loc ca acest moment să marcheze consolidarea protecției libertății de exprimare, asistăm la soluții judiciare care, prin amplitudinea sancțiunilor, pot avea un efect contrar spiritului directivei europene.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România solicită autorităților:
–să acorde o atenție sporită principiului proporționalității în cauzele care privesc activitatea jurnalistică;
–să accelereze implementarea mecanismelor prevăzute de Directiva anti-SLAPP;
–să asigure un cadru real de protecție pentru exercitarea libertății presei.
Libertatea presei nu se pierde doar prin cenzură directă. Se pierde și atunci când costul acestei libertăți devine atât de mare încât nimeni nu și-l mai poate permite.