La doar o zi după dispariția Luizei Melencu, în mod cu totul întâmplător, Inspecția Judiciară a demarat un control la Serviciul Teritorial Craiova al DIICOT, precum și la cele trei birouri teritoriale subordonate – Gorj, Mehedinți și Olt –, pentru a verifica eficiența managerială și îndeplinirea aribuțiilor de serviciu. Iar raportul întocmit a ajuns pe masa Secției de Procurori de la CSM în 25 iunie, cu fix o lună înainte ca Alexandra Măceșanu să sune, din buncărul lui Dincă, cu disperare, la Serviciul 112. Ce au descoperit inspectorii judiciari și procurorii de la CSM arată modul cu totul inadecvat, impropriu și deloc încurajator în care s-a acționat din punctul de vedere al derulării activității în această zonă „atipică” a României, în perioada 2017-2018 și în primul trimestru al anului curent. Cele mai grave deficiențe, care nu au putut fi băgate sub preș nici măcar de către Secția de Procurori de la CSM, se referă la nerepartizarea procurorilor pe sectoarele de activitate, la modul în care sunt păstrate materialele rezultate din activitățile de supraveghere tehnică, nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la suporții optici cu probe din dosarele clasate sau trimise în instanță și, nu în ultimul rând, dosare vechi aflate în lucru, altele lăsate în nelucrare și nemonitorizarea modului de lucru al polițiștilor pe care acești procurori i-au delegat să deruleze anumite activități în aceste dosare.
Situație dezastruoasă descoperită de Inspecția Judiciară la DIICOT Craiova, înainte de izbucnirea scandalului legat de răpirea Alexandrei Măceșanu și Luizei Melencu. În 15 aprilie 2019, Inspecția Judiciară a efectuat un control cu privire la verificarea eficienței manageriale și a modului de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente de către conducerea Serviciului Teritorial Craiova al DIICOT, inclusiv a birourilor teritoriale, precum și pentru respectarea normelor procedurale și regulamentare de către procurori și de către personalul auxiliar de specialitate. Controlul a vizat perioada anilor 2017 și 2018, precum și primul trimestru al anului 2019, raportul fiind înaintat, în cele din urmă, Secției pentru Procurori de la CSM.
Conform acestui raport, s-a constatat, printre altele, că, la nivelul Serviciului Teritorial Craiova al DIICOT, nu a fost realizată, până la data de 13 februarie 2019, nicio repartizare a procurorilor pe sectoare de activitate, atribut al procurorului-șef de serviciu. Această repartizare nu a existat nici în 2017 și 2018, nefiind planificate repartizările procurorilor nici măcar în vederea participării la ședințele de judecată.
Procurorii dau vina pe infractori, care nu se lasă urmăriți penal
În cadrul cooperării interinstituționale, raportul relevă faptul că nu au fost organizate ședințe ale conducerii structurii DIICOT Craiova cu șefii de servicii din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate, ședințe necesare în vederea eficientizării activității, singurele întâlniri ale procurorilor cu organele de poliție vizând punctual aspecte de ordin procedural. Mai mult, s-a constatat că procurorii Serviciului Teritorial Craiova al DIICOT aveau repartizate în vedere efectuării urmăririi penale 160 de cauze cu autori cunoscuți mai vechi de un an de la repartizare, dintr-un total de 340 de cauze, ponderea celor mai vechi de un an fiind de 47 la sută. Motivele pentru care DIICOT Craiova nu a soluționat aceste dosare ar fi, pe lângă efectuarea cu întârziere a unor expertize ori constatări tehnico-științifice, complexitatea unor cauze care au impus efectuarea unui număr mare de acte de urmărire penală, și… „sustragerea suspecților sau inculpaților de la urmărirea penală”. Procurorii mai dau vina și pe neprimirea documentelor solicitate prin comisii rogatorii internaționale de la autoritățile judiciare din alte state, ori pe dificultățile întâmpinate în realizarea activităților comune stabilite cu autoritățile judiciare din alte state.
Însă se mai invocă și efectuarea cu întârziere a activităților dispuse prin delegare în sarcina organelor de poliție judiciară. Cu toate acestea, Inspecția Judiciară a identificat dosare penale în care perioade mari nu au fost efectuate deloc acte de urmărire penală de către procurorii de caz.
Cum păstrează procurorii, ilegal, probele din dosarele clasate
Analizând textul Raportului Inspecției Judiciare, Secția de Procurori de la CSM constata, în data de 25 iunie 2019, că procurorii DIICOT Craiova nu au respectat dispozițiile articolului 146 din Codul de procedură penală privind conservarea materialelor rezultate din supravegherile tehnice. În acest sens, Serviciul Teritorial Craiova este depozitarul suporților optici din dosarele în care s-au pronunțat soluții de clasare, iar acești suporți optici sunt în continuare păstrați în spațiul de arhivă. Contrar acestei practici, legea prevede în mod expres că, dacă într-o cauză penală, s-a dispus o soluție de clasare, procurorul înștiințează de îndată despre aceasta pe judecătorul de drepturi și libertăți, acesta din urmă dispune conservarea suportului material sau a copiei certificate a acestuia, prin arhivare la sediul instanței, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidențialității
O altă deficiență gravă descoperită se referă la plângerile, memoriile și petițiile cetățenilor adresate DIICOT Craiova, care, de regulă, nu au fost soluționate în termenul legal. În raport se arată că „prin trimiterea petițiilor la organele de poliție, în vederea efectuării de verificări, fără stabilirea unui termen de realizare a acestora și fără monitorizarea stadiului verificărilor, atât de către procurorul de caz, cât și de către procurorul-șef al serviciului, au fost create premisele întârzierilor semnificative în rezolvarea acestor lucrări”.
Incalificabilă este descoperirea făcută cu privire la faptul că în sediul DIICOT Craiova nu există dotarea necesară efectuării înregistrărilor audio-video a activităților de audiere, impuse obligatoriu prin lege. Iar în ceea ce privește activitatea de arhivă, aceasta nu este organizată, în sensul că nu există o evidență a dosarelor și a lucrărilor aflate în spațiul de arhivă; nu există inventare, nu a fost constituit registrul de depozit și nici registrul de evidență a intrărilor și ieșirilor unităților arhivate. Raportul stabilește că aceste condiții de depozitare și de păstrare a unităților arhivistice sunt improprii asigurării integrității documentelor.
La Olt, dosare lăsate în nelucrare, cu riscul prescripției
Un capitol distinct al analizei inspectorilor judiciari reprezintă Biroul Teritorial Olt al DIICOT, condus de celebrul deja procuror-șef Ionuț Călina, care are în raza de competență și municipiul Caracal, zona în care acționează, așa cum aflăm zilnic, de mai bine de o lună, rețele de traficanți de carne vie și unde un rol, pe care sperăm să-l aflăm într-un viitor apropiat, îl avea și Gheorghe Dincă. Aici, activitatea de primire, de înregistrare și de circulație a lucrărilor în cadrul compartimentului de grefă nu a fost efectuată nici măcar o singură dată, în anii 2017 și 2018, cu periodicitatea stabilită de Regulamentul de Organizare și de Funcționare al DIICOT. La data efectuării controlului, la B.T. Olt al DIICOT existau 34 de dosare penale cu autori cunoscuți mai vechi de un an, fiind, totodată, identificate și dosare care au fost, pur și simplu, lăsate în nelucrare, riscându-se, astfel, intervenția termenului prescripției penale.
De asemenea, s-a constatat o practică neunitară. Spre exemplu, în situația neexecutării în termen de către organele de poliție judiciară a activităților dispuse prin ordonanțele de delegare, procurorul, în loc să prelungească termenul stabilit inițial, preferă ca, pentru aceleași activități, să emită o nouă ordonanță de delegare.
Și la Olt s-a constatat că nu sunt respectate procedurile din Codul de procedură penală privind conservarea materialelor rezultate din supravegherile tehnice, procurorii păstrând în continuare, în mod ilegal, suporții optici din dosarele clasate. Mai mult, procurorii DIICOT Olt au respins sesizările venite de la petenți, invocând în mod greșit temeiuri de drept din Codul de procedură penală referitoare la soluțiile de clasare ori la plângerile împotriva actelor și măsurilor dispuse de procurori sau a actelor efectuate în baza dispozițiilor procurorului. Iar în ceea ce privește activitatea de grefă și registratură, au fost identificate neconformități cu privire la modul de completare a rubricilor din unele registre, cu privire la datele de identificare a registrelor și la certificarea realizată de procurorul-șef de birou, și nu în condițiile prevăzute de Regulamentul de Organizare și Funcționare a DIICOT.
Același gen de grave nereguli a fost constatat și la Birourile Teritoriale Gorj și Mehedinți.
CSM îi mângâie pe cap și îi pune să se verifice singuri
Toată această degringoladă organizată nu este generată de un număr de sute de procurori, astfel încât unde sunt mulți angajați se poate greși involuntar, ci de o mână de oameni. Conform evidenței funcțiilor din DIICOT, cu totul, la Serviciul Teritorial Craiova și la birourile subordonate activează fix 15 procurori. Dintre care 8 la Craiova, 3 la Mehedinți și câte 2 la Gorj și Olt.
La 25 iunie 2019, Secția pentru Procurori de la CSM și-a însușit integral Raportul Inspecției Judiciare, pe care l-a aprobat și a dispus, totodată, luarea unor măsuri. Administrative, nu și disciplinare. O primă măsură a fost aceea să ceară Serviciului Teritorial Craiova și Birourilor Teritoriale Mehedinți, Olt și Gorj ale DIICOT să verifice cu celeritate actele de urmărire penală în toate cauzele penale repartizate și să respecte termenele de soluționare a petițiilor, plângerilor și sesizărilor.
Șeful DIICOT Craiova, Ionuț Cristian Spiridon, care ocupă această funcție prin delegare, a primit dispoziție să monitorizeze cauzele mai vechi de un an și să realizeze controale eficiente, materializate prin luarea de măsuri corespunzătoare situațiilor constatate, dar și să respecte prevederile Codului de procedură penală privind conservarea materialelor rezultate din supravegherile tehnice. Secția de Procurori de la CSM a mandatat Inspecția Judiciară să efectueze un nou control, în termen de 6 luni, pentru verificarea modului de rezolvare a deficiențelor constatate. În doar o lună de la emiterea acestei decizii a CSM s-a putut constata modul în care a fost eficientizată activitatea, odată cu devoalarea cazlui „Caracal”.
Pe 14 aprilie, Luiza Melencu este răpită de Gheorghe Dincă. Din acea zi, nu se mai știe nimic despre soarta ei. Pe 15 aprilie, Inspecția Judiciară descinde la DIICOT Craiova și la substructurile de la Gorj, Mehedinți și Olt, unde descoperă grave deficiențe
Raportul Inspecției Judiciare este aprobat de CSM în 25 iunie 2019, cu o lună înainte ca Dincă să o răpească și pe Alexandra Măceșanu. Secția de Procurori de la CSM a dispus conducerii locale a DIICOT să remedieze urgent deficiențele constatate. Apelul la 112 al Alexandrei și modul de acțiune pentru salvarea ei demonstrează ce au înțeles procurorii din acest control