Procesul nu este înțeles de toată lumea, antreprenorii români nu au făcut o prioritate din acest lucru, iar în mediul rural conceptul de digitalizare este încă într-o fază incipientă. De exemplu, doar 6 din 10 IMM-uri folosesc internetul pentru prezentare, iar din cele 1,8 milioane de conturi înregistrate pe ghișeul.ro, mai puțin de 40% provin din zona rurală. Autoritățile spun că această realitate va continua să evolueze în bine, iar agenda guvernamentală în domeniul digitalizării include o serie proiecte cu mare impact asupra cetățeanului și a mediului de afaceri. Toate aceste provocări ale viitorului au constituit tema conferinței „Digitalizarea României - Proiect de ţară”, organizată ieri de postul de televiziune Antena 3 CNN, parte a Intact Media Group, alături de cotidianul național Jurnalul în cadrul seriei de evenimente „România Inteligentă”.
În acest moment, valoarea proiectelor strategice privind digitalizarea aflate în derulare se ridică la peste 640 de milioane de euro. Unul dintre pilonii esențiali ai acestei politici este identitatea electronică (RoeID). Autoritatea pentru Digitalizarea României a lansat pe 26 mai 2023 aplicația mobilă ROeID, care permite crearea identității electronice unice a fiecărui cetățean român. Ea le asigură cetățenilor o identitate validă, verificată, iar în relațiile cu instituțiile publice, documentele semnate cu certificatul digital în spațiul virtual vor avea aceeași valoare ca documentele semnate olograf, pe hârtie. „Acesta este un prim pas în ceea ce ne dorim noi, iar în final acest lucru va duce la dispariția dosarului cu șină”, potrivit lui Dragoş Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României. Un alt proiect major este cel care vizează realizarea Cloud-ului guvernamental. Proiectul ordonanței de urgență pentru înființarea acestei platforme digitale a fost pus în transparență decizională, iar până în primăvară ea ar urma să devină funcțională, a spus Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Nu în ultimul rând, ghișeul.ro își va extinde serviciile oferite în perioada următoare, în condițiile în care acum el facilitează plata a 400 de servicii publice, taxe și impozite.
Ministrul Digitalizării, Bogdan Gruia Ivan: „România nu mai are timp pentru a amâna tranziția digitală”
„Digitalizarea României este ideea de bază a tot ceea ce facem noi la Ministerul Digitalizării. Pentru ca oamenii să beneficieze de servicii publice mult mai simple și sigure cu statul. Este evident că nu vom face ceea ce nu s-a făcut în 30 de ani, în șase luni. Dar este de remarcat că am făcut progrese foarte mari.
Eu aici văd patru layere:
1. Știm că avem o dificultate și vedem oportunitatea de a o schimba.
2. Să găsim finanțare pentru această schimbare. Aici suntem în postura în care am găsit finanțarea.
3. Situația în care efectiv să începem lucrul la noile aplicații, dar într-o formă care pune pe primul loc experiența utilizatorului și aici mă refer la persoanele fizice sau juridice care interacționează cu statul.
4. Să ai și feedback și să știi că tot ceea ce faci din partea administrației statului român, să aibă un feedback în societate.
Lucrurile sunt foarte clare în ceea ce trebuie făcut. Suntem în stadiu foarte avansat. Din punctul meu de vedere putem să ajungem pe predicții clare, să aducem cel puțin 1% din PIB, în plus, la încasările statului, doar prin transparentizarea a tot ce înseamnă TVA. Schimbările în general dor și sunt neplăcute. Nu putem avea în 2023 în România cea mai slabă colectare a TVA-ului din UE. Nu putem să spunem că nu avem mecanisme tehnice pentru a vedea, spre exemplu, când cineva face plata cu cardul la un POS de la o florărie.
„Vom sta la masă și cu IMM-urile, și cu marile companii pentru că nu-mi doresc, nici eu, nici colegii mei, să facem lucruri doar ca să fie marcate. Din cele 6 milioane de euro nu va fi cheltuit niciun euro doar pentru a bifa ceva.
Nu vreau să intru în dezbaterea legată de Cloud, dar vreau să spun că împreună cu colegii mei am făcut progrese uriașe. În ultimele patru săptămâni avem deja pus în transparență Ordonanța de Guvern cu care vom adopta cloudul dedicat. Urmează să deblocăm achizițiile pentru cloudul intern.
România nu mai are timp pentru a amâna tranziția digitală și administrația digitală”.
Dragoş Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României: „Digitalizarea înseamnă reducere de timp pentru oameni”
„O să vă spun care sunt intenţiile noastre, ale Autorității pentru Digitalizarea României, având în spate realizările pe care le putem pune pe masă ca punct de plecare. Azi, România este la un moment de răscruce, avem o oportunitate foarte mare de a schimba componenta de digitalizare, care e un proces întreg. Trebuie să luăm tot ce a fost bun, să nu aruncăm, să luăm ce s-a construit şi pe această bază să aducem acest sistem care să se afle în faţa cetăţeanului. Azi, toţi folosim dispozitive care ne facilitează accesul la internet. Spre exemplu, oamenii pot face rezervare la diverse evenimente pentru timpul liber, dar pentru asta ne trebuie sisteme publice care consumă şi foarte mult timp. Toate acestea înseamnă reducere de timp pentru oameni, pentru că se câştigă timp, iar în spate există o muncă asiduă a unor specialişti, programatori pentru aceste aplicaţii. Azi, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) vine cu aplicaţia ghiseul.ro, care e cunoscută, şi s-a văzut cât de simplu e să ai interacţiune cu statul prin plăţi electronice. Tot azi, Autoritatea pentru Digitalizarea României încheie două proiecte foarte importante: identitatea electronică, cea care este aşa-numitul „certificat de naştere”, şi e conectată la principalele sisteme. Este un prim pas la ce ne dorim noi, şi anume să dispară dosarul cu şine. Mai este apoi platforma naţională de interoperabilitate ce are asigurată finanţare. Sperăm ca până la sfârşitul acestui an să aducem cât mai multe servicii de digitalizare, precum cele pentru certificate de naştere, căsătorie, înscriere maşină, înscriere firmă. Dar pentru acestea ne trebuie platforme scurte, precise, vizibile pentru cetăţeni”.
Florin Jianu: „Riscăm să pierdem această competiție!”
„Sunt două sisteme relativ diferite care interacționează. Este, în primul rând, sistemul public care trebuie să își facă treaba și să se digitalizeze, în al doilea rând și sistemul privat care trebuie să se digitalizeze. Viteza trebuie să fie similară, deoarece altfel creăm falii în societate și vedem o viteză a mediului privat mult diferită față de mediul public. Vedem, de fapt, o competiție globală în ceea ce înseamnă acest proces de digitalizare și vedem schimbări totale și în ceea ce privește piața forței de muncă, cu cetățenii digitale, cu firme care se fac electronic și care funcționează rapid în termeni de minute în alte țări și riscăm să pierdem această competiție. Din păcate, întreprinzătorii români nu se uită atât de mult la digitalizare, s-au uitat mai mult anii trecuți, însă anul acesta foarte puțin, au apărut alte probleme contextuale. Inflația a fost una dintre probleme, scăderea cererii interne, pentru că piețele s-au micșorat și s-au restrâns. O problemă contextuală care a apărut în ultimii doi ani de zile este reprezentată și de războiul de la granița României. Încerc să vă creez o imagine asupra lucrurilor pentru a vă arăta felul în care funcționează economia și provocările pe care întreprinzătorii le au. 8 din 10 întreprinzători, în ceea ce înseamnă proces de digitalizare, alocă resursele proprii. Mai puțin de 1 din 10 accesează finanțări, însă este foarte puțin. Ar trebui să ridicăm acest procent și să avem din ce în ce mai multe finanțări, dacă nu să fie dedicate digitalizării, să fie componente de digitalizare. Astăzi, de exemplu, am discutat și cu Ministerul Economiei și am propus din partea Consiliului IMM-urilor și a fost și adoptat ca în toate finanțările naționale, pentru întreprinzătorii de tip start-up, pentru microindustrializare, pentru femeile întreprinzători, să existe o componentă, un pachet de digitalizare. Și asta ar trebui să devină regulă și să extindem această abordare. Dacă mă întrebați pe mine, eu aș face lucrurile mult mai simple pentru întreprinzători. În sensul în care, de ani de zile, propunem acest lucru. Să creăm niște vouchere de digitalizare pe care să le dăm pe scară largă întreprinderilor mici și mijlocii. Pentru că este limitat să spui că ai ajutat 100 de întreprinderi, 1.000 de întreprinderi, la un număr de 850.000 de IMM-uri. Deci, dacă vrem să ajutăm, trebuie să găsim o modalitate să ajutăm sistemic”.
Radu Puchiu, director ASPEN Technology & Society Program:
„Ingredientul secret este încrederea”
„Ceea ce învățăm prin programele noastre la ANSPR este partea de dialog constructiv, dar și o componentă importantă, care se numește Truth to Power.
Transformarea digitală este o unealtă în acest proiect de țară, oricare ar fi el. Da, vreau o Românie dezvoltată, da, transformarea digitală poate să accelereze procesul de a ajunge la acea Românie dezvoltată pe care mi-o doresc, însă ingredientul secret al transformării digitale este încrederea.
Încrederea între autorități și cetățeni și mediu, dar și între mediul și afaceri este foarte joasă. Totuși, trebuie să ne uităm puțin înapoi și să vedem că avem o problemă structurală. În ce sens? Ei bine, am ajuns să facem proiecte europene și astea să țină loc de politică publică, ceea ce nu e în regulă. Dacă nu am avea finanțare europeană, ce am face? Am rămâne într-o stare de subdezvoltare?
Miniștrii și președinții de autorități s-au îndepărtat de la rolul lor de a fi vizionari strategici și de a propune o gândire de sistem. Acum, ei au devenit project manageri. Deci, în prezent, vorbim numai de proiecte din fonduri europene și atingerea unor ținte, în loc să ne uităm la ce reforme am propus noi.
Ce reformăm noi cu ajutorul tehnologiei? S-au pierdut două instrumente foarte importante pe care ADR-ul le are la îndemână și pe care le încurajez să le folosească: standardele. Dacă ne ducem în administrație să o întrebăm pe doamna de la ghișeu «Ce înseamnă pentru tine transformarea digitală?» O să spună că nu știe, doar că a auzit undeva la televizor că o să o dea afară și atunci se opune transformării digitale. Autoritatea ar trebui să fie acest index la nivel național, să se uite și să vadă unde suntem la capitolul conectivitate și să vadă ce reglementări aduc ca să accelerăm acest proces de a nu rămâne în urmă pe zona de conectivitate”.
Marius Humelnicu, senator: „Legea semnăturii digitale a trecut de Senat”
„Legea semnăturii electronice simple și calificate a fost adoptată de Senat și acum merge la Camera Deputaților pentru adoptare. Sperăm să avem cât mai repede această lege. Mai trebuie să face Legea parteneriatului public-privat pentru a avea un cadru complet de aplicare. (…) Pentru a crește competențele digitale ale generației viitoare trebuie să avem în programa școlară tot ce ține de informatică, robotică, semiconductori pentru a-i pregăti pe copiii noștri pentru meseriile viitorului.”
Peste 2.000 de IMM-uri pot accesa fonduri europene pentru competențe digitale avansate. Apelul de proiecte este deschis până pe 31 decembrie și în cadrul lui pot fi accesați până la 17.000 de euro pentru fiecare proiect.