Jurnalul.ro Ştiri Externe Minunea braziliană: Din pușcărie, la președinție

Minunea braziliană: Din pușcărie, la președinție

de Şerban Mihăilă    |   

La douăzeci de ani după ce a câștigat prima dată președinția braziliană, carismaticul Luiz Inácio Lula da Silva repetă performanța. Politicianul de stânga a redevenit liderul celei mai mari economii din America Latină, la vârsta de 77 de ani, în urma unor alegeri pe muchie de cuțit, în care l-a învins „la fotografie”, într-un final electrizant, pe rivalul său de extremă-dreapta, președintele încă în exercițiu, Jair Bolsonaro. El moștenește o țară puternic divizată, cu o inflație ridicată și o economie încetinită, care virează spre stânga, după patru ani de discursuri și măsuri populiste.

„Mă consider un candidat care a avut parte de un proces de reconstrucție în politica braziliană, deoarece rivalii au încercat să mă îngroape de viu! Însă eu sunt aici pentru a guverna țara, pornind de la o situație foarte dificilă”, a declarat Lula, așa cum este el numit cu afecțiune de către susținătorii săi, imediat după ce a aflat că l-a devansat la limită pe Bolsonaro, la o diferență cu puțin peste 1,5 puncte procentuale, în cele mai strânse alegeri din istoria țării de la reinstaurarea democraţiei, după dictatura militară dintre 1964 și 1985.

Luiz Inácio Lula da Silva, care a parcurs cu ambiție drumul de la o familie extrem de săracă la președinția Braziliei înainte de a cădea în dizgrație, într-un scandal de corupție, are astfel o revenire uluitoare în fruntea celei mai mari economii din America Latină, unde se va afla, începând de la 1 ianuarie 2023, pentru cel de-al treilea său mandat. El a mai fost la conducerea țării între 2003 și 2011. 

Cu numai 18 luni în urmă, eroul de stânga, un lider bărbos cu o inconfundabilă voce răgușită, era un paria politic, încarcerat după un scandal de corupție, care a divizat națiunea.

Dezgustul față de Partidul Muncitorilor, condus de Lula, avea, de altfel, să-l propulseze la putere pe însuși Bolsonaro, în 2018, însă stilul disprețuitor și diviziv al acestuia din urmă avea să-i scadă rapid popularitatea, pe fondul gestionării dezastruoase a pandemiei - soldată cu un număr imens de decese în rândul brazilienilor -, a distrugerii mediului, precum și a comentariilor sale cu tentă rasistă, sexistă și homofobă.

Un lider carismatic

„Trebuie să reparăm această țară, ca brazilienii să poată zâmbi din nou!”, repeta Lula în timpul unei campanii electorale intense, în care a străbătut țara și a apărut în emisiuni populare pentru a-i atrage pe votanții mai tineri.

Referindu-se la popularul sortiment de carne de vită pe care inflația ridicată l-a făcut inaccesibil pentru mulți dintre conaționalii lui, el a promis că, sub conducerea sa, brazilienii vor putea să se întoarcă la vechile lor obiceiuri, adică „să mănânce picanha și să bea bere la sfârșit de săptămână”.

Mulți observatori politici sunt de părere că tocmai aceste comentarii - ce dezvăluie renumita dexteritate politică și simțul popular care l-au făcut pe Lula extrem de simpatic nu doar printre compatrioți, ci și pentru mulți lideri din întreaga lume - au dus la câștigarea acestor alegeri. 

Cândva, fostul președinte al SUA, Barack Obama, l-a numit pe Lula „cel mai popular politician de pe Pământ”. Nici astăzi, carismaticul lider brazilian nu și-a pierdut șarmul și a profitat din plin de discursurile sale, în timpul unei campanii electorale lungi și polarizante.  

Mărire și decădere

Lula și-a încheiat mandatul de președinte la sfârșitul anului 2010, ieșind din scenă cu imaginea unui erou al muncitorilor, care a gestionat o prosperitate economică fără precedent, contribuind la scoaterea din sărăcie a peste 30 de milioane de brazilieni.

În pofida temerilor inițiale de la vremea respectivă, potrivit cărora stilul său de stânga ar putea fi prea radical, administrația Lula a combinat, între 2003 și 2010, programe sociale inovatoare, cu o politică economică favorabilă pieței. De altfel, el și-a câștigat rapid reputația de lider moderat și pragmatic.

De asemenea, Lula a transformat Brazilia într-un actor-cheie pe scena internațională, contribuind la organizarea Cupei Mondiale de fotbal din 2014 și a Jocurilor Olimpice din 2016, de la Rio de Janeiro.

La sfârșitul mandatului, rata sa de aprobare a fost de 87%, atingând un nivel fără precedent.

Ulterior, imaginea lui Lula avea să se deterioreze însă serios, într-un scandal de corupție de proporții, legat de compania petrolieră de stat „Petrobras”. Scandalul i-a lovit, în egală măsură, pe unii dintre cei mai influenți politicieni, precum pe numeroși directori economici și oameni de afaceri din Brazilia.

Lula a negat întotdeauna acuzațiile potrivit cărora ar fi primit comisioane pentru a facilita contracte uriașe cu „Petrobras”. Cu toate acestea, el a fost încarcerat în 2018, anul în care Bolsonaro a câștigat alegerile. A petrecut mai mult de 18 luni în închisoare, înainte de a fi eliberat în așteptarea apelului.

Condamnările sale au fost anulate, anul trecut, de Curtea Supremă, care a decis că judecătorul principal din acest caz a fost părtinitor. Cu toate acestea, el nu a fost exonerat. 

Mulți brazilieni sunt încă șocați de amploarea scandalului de corupție. În cealaltă tabără, mulți l-au votat însă pe Lula, deoarece își amintesc și acum de prosperitatea economică din timpul guvernării lui, iar alții l-au sprijinit doar pentru că nu mai suportau politica populistă a lui Bolsonaro și inflația ridicată din țară. 

Din sărăcie, la președinție

Lula a crescut într-o familie săracă, fiind al șaptelea dintre cei opt copii ai unor fermieri analfabeți din statul Pernambuco, o regiune aridă a țării. La vârsta de șapte ani, familia lui a plecat spre centrul industrial Sao Paulo.

Lula a lucrat ca lustruitor de pantofi și vânzător de alune, înainte de a deveni muncitor în metalurgie, la vârsta de 14 ani. În anii ’60, și-a pierdut un deget într-un accident de muncă. Apoi, el a avansat rapid și a devenit șef de sindicat, iar în anii ’70 a condus greve care au pus în dificultate dictatura militară de la vremea respectivă.

În 1980, a devenit unul dintre membrii fondatori ai Partidului Muncitorilor, al cărui candidat la președinție a devenit nouă ani mai târziu. Lula a pierdut trei candidaturi prezidențiale, între 1989 și 1998, reușind în cele din urmă să câștige în 2002 și, din nou, patru ani mai târziu. Aceasta a fost, de altfel, cea de-a șasea sa campanie prezidențială. Lula a precizat însă că nu va candida pentru un al doilea mandat.

Tatăl a cinci copii și văduv de două ori, Lula a supraviețuit unui cancer la gât. În 2017, el și-a pierdut soția alături de care trăise timp de patru decenii, Marisa Leticia Rocco, decedată în urma unui atac de cord. Astăzi, Lula a declarat că este din nou „îndrăgostit ca la 20 de ani” de Rosangela da Silva, sociolog, cu care s-a căsătorit în luna mai.

Vin vremuri grele

Imediat după aflarea rezultatelor, Lula a promis să fie președintele tuturor brazilienilor, guvernând dincolo de interesele partidului său. El dorește să coopteze la conducere centriști și chiar forțe care înclină spre dreapta pentru a restabili trecutul prosper al țării. 

Președintele ales s-a angajat să sporească cheltuielile pentru cei săraci, să restabilească relațiile cu guvernele străine și să ia măsuri îndrăznețe pentru a elimina tăierile ilegale din pădurea amazoniană.

„Vom supraveghea Amazonul. Vom lupta împotriva oricărei activități ilegale. În același timp, vom promova dezvoltarea durabilă a comunităților din Amazon”, a declarat el, în discursul său de acceptare. 

Președintele ales s-a angajat să instaleze un minister pentru popoarele originare ale Braziliei, care va fi condus de o persoană indigenă.

Deși Lula încearcă să îndeplinească aceste obiective, el se va confrunta cu o opoziție puternică din partea parlamentarilor conservatori, care, probabil, vor lua exemplu de la strategia folosită de Bolsonaro.

Lula va trebui să facă față unui climat ostil, într-o societate puternic polarizată politic. Mai mult, pe fondul unei inflații galopante, se preconizează o încetinire a creșterii economice a țării. 

Cel mai strâns rezultat înregistrat în alegeri, de la reinstaurarea democraţiei în țară, este reflectat de faptul că Lula și Bolsonaro au fost despărțiți de numai două milioane de voturi.

Thomas Traumann, analist politic independent, a comparat rezultatele cu victoria lui Biden, în 2020, afirmând că Lula moștenește o națiune extrem de divizată.

„Provocarea uriașă pe care o are Lula va fi să pacifice țara”, a spus el. „Oamenii nu sunt polarizați doar în chestiuni politice, ci au și valori, identitate și opinii diferite. Mai mult, nu le pasă care sunt valorile, identitățile și opiniile celeilalte părți”, a remarcat Thomas Traumann, citat de AP.

Alegerile extrem de polarizate din cea mai mare economie a Americii Latine au extins un val de victorii recente ale stângii în regiune, inclusiv în Chile, Columbia și Argentina.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri