Directiva UE care aruncă în aer toamna politică

Uniunea Europeană a adoptat recent o directivă care prevede pedepse drastice pentru „penalii” care fraudează fonduri europene. UE a stabilit că un stat membru poate renunţa la incriminarea penală a persoanelor care detur­nează fonduri europene doar dacă prejudiciul este mai mic de 10.000 de euro. Decizia vine în contextul în care minis­trul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat un prag „rezona­bil” pentru abuzul în serviciu.

Uniunea Europeană a adoptat pe 5 iulie Directiva 1371 privind „combaterea frau­delor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal”. Actul normativ a fost publicat pe 28 iulie în „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”, fiind obligatoriu pentru toate statele membre. Directiva ar trebui implementată şi în România până la data de 6 iulie 2019. În esenţă, prevede obli­gativitatea ţărilor UE să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că infrac­țiuni precum deturnarea, reţinerea, utilizarea necorespunzătoare a fondu­rilor UE, darea şi luarea de mită etc. vor fi sanc­ţionate „cu o pedeapsă maximă care prevede închi­soarea ” . Uniunea Europeană a impus „pedepse maxime cu închi­soarea de cel puțin patru ani” pentru persoanele fizice impli­cate în infracţiuni cu fonduri UE prin care se produce un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro. „Sancțiunile prevăzute pentru persoane fizice ar trebui să prevadă pedepse maxime cu închisoarea de cel puțin patru ani. Astfel de cazuri ar trebui să includă cel puțin cele care implică un nivel semnificativ de prejudicii produse sau de avan­taje dobândite, context în care prejudiciile sau avan­tajele ar trebui să fie consi­derate semnificative atunci când implică o valoare de peste 100.000 EURO”, se a r a t ă î n cuprinsul Directivei 1371. Mai mult, UE a stabilit şi un prag minim al prejudiciului sub care un stat membru ar putea renunţa la acţiunea penală împotriva persoanelor învinuite. „Atunci când o infracțiune menționată (…) implică un prejudiciu mai mic de 10.000 EURO sau un avantaj mai mic de 10.000 EURO, statele membre pot să prevadă sancțiuni de altă natură decât penală”, s-a decis la Bruxelles. Oficialii europeni definesc corupția drept „o amenințare deosebit de gravă pentru inte­resele financiare ale Uniunii”, aceasta fiind, în multe cazuri, „legată de comportamentul fraudulos”.

Fondurile europene şi abuzul în serviciu

Deşi se referă la furtul din bani europeni, Directiva 1371 ar putea arunca în aer scena politică românească. Asta pentru că actul normativ apare într-un context extrem de tensio-nat la Bucureşti. Ministrul Justiţiei va prezenta public, pe 23 august, pachetul de legi privind Justiţia, iar toată suflarea politică aşteaptă cu sufletul la gură un prag minim pentru incriminarea penală a abuzului în serviciu. Tudorel Toader a anunţat recent că va impune un prag „rezonabil” în definiţia infracţiunii, însă socie-tatea civilă a cerut la consultă­rile din luna iunie ca pragul să fie unul simbolic, de 1 leu sau cel mult cât venitul mediu din România. „Vom decide una dintre variantele pe care le vom considera, în sensul acelui prag rezonabil despre care v-am vorbit”, a spus marţi minis­trul Justiţiei. Curtea Constituţională a decis recent că impunerea unui prag valoric pentru incri­minarea penală a abuzului în serviciu este de competenţa Parlamentului, iar aleşii aşteaptă acum pachetul de modificare a legilor Justiţiei elaborat de Guvern. Proiectul va ajunge din toamnă în dezba­tere parlamentară, însă minis­trul Tudorel Toader se vede pus între ciocan şi nicovală după adoptarea Directivei 1371 la Bruxelles. Un prag de peste 10.000 de euro pentru abuzul în serviciu, care să satisfacă dorin­ţele liderilor PSD-ALDE, ar sfida flagrant Directiva UE cu privire la furtul din bani euro­peni. Astfel, s-ar putea ajunge la situaţia paradoxală în care, după implementarea Directivei, legislaţia românească să prevadă praguri diferite pentru frauda cu fonduri europene şi frauda cu bani naţionali.

Cu siguranţă, oricare ar f i (pragul pentru abuzul în serviciu - n.r.), nu va fi cel aşteptat de toată lumea. Nici 0, nici 1 leu, nici 1.000 de lei, nici salariul minim.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, 28 iunie