Fie că este vorba despre o simplă balonare, o viroză digestivă sau chiar stresul provocat de școală, foarte mulți copii ajung să acuze episoade repetate de „durere de burtă”. Medicii atrag însă atenția că nu toate aceste dureri trebuie tratate cu superficialitate. În funcție de modul în care apar, de durata și intensitatea lor, dar și de simptomele asociate, ele pot indica, pe lângă afecțiunile, trecătoare, și urgențe medicale care necesită un consult rapid. Febra mare, vărsăturile repetate sau durerea localizată într-un punct fix sunt câteva dintre semnalele de alarmă care nu trebuie ignorate, avertizează dr. Carina Tudorache, medic specialist în Gastroenterologie Pediatrică.
Potrivit specialiștilor, durerile de burtă sunt mai frecvente în perioada în care cei mici merg la grădiniță și la începutul adolescenței, iar de multe ori de vină sunt doar emoțiile.
„Durerile abdominale la copii sunt unul dintre cele mai frecvente motive de îngrijorare pentru părinți. De cele mai multe ori, cauza este una minoră, de exemplu excesul de gaze sau emoțiile legate de școală sau alte evenimente din viața de zi cu zi, însă este esențial să descoperim când acestea necesită o vizită la medic. Prevalenţa cea mai ridicatǎ se ȋntâlneşte ȋntre 4 și 6 ani, dar şi ȋn primii ani de adolescenţǎ”, ne-a spus dr. Carina Tudorache.
Potrivit medicului, aceste dureri sunt de mai multe feluri și trebuie clasificate în funcție de apariția, durata și intensitatea lor, dar și de simptomatologia asociată:
„Dacă vorbim de dureri abdominale acute, acestea pot fi de cauză chirurgicală, caz în care copilul are o stare generală modificată, febră, modificări de scaun, distensie abdominală importantă sau apărare musculară și aici menționez: apendicita acută, ocluzia intestinală, invaginația (ocluzie intestinală - n.r.), colecistita. Dintre cauzele de dureri abdominale acute nonchirugicale, aș aminti: pancreatita, ulcerul peptic, infecții urinare, chisturi de ovar, boli inflamatorii pelvine.
În ceea ce privește durerile abdominale cronice, cele mai frecvente afecțiuni digestive care se întâlnesc în practică sunt gastrita, esofagita, boala de reflux gastroesofagian, boli ale colescistului, boala celiacă, infecția cu Helicobacter pylori, alergii sau intoleranțe alimentare”.
De cele mai multe ori, un episod de gastroenterocolită acută aduce micul pacient la medic. Acesta se traduce prin „prezența vărsăturilor alimentare, a scaunelor diareice, cât și producerea foarte multor gaze - de aici durerile persistente ce duc la un disconfort semnificativ”, însă aceste simptome cedează odată ce se intervine cu tratamentul corect. De asemenea, printre cauzele frecvente se numără și constipația.
Fast-food + sucuri acidulate + ecrane în exces = dezechilibre digestive
Specialiștii spun, de asemenea, că, în prezent, stilul de viață are un rol tot mai important în apariția problemelor digestive la copii, dar și a unor boli specifice adulților.
„O alimentație nepotrivită pentru vârsta pacientului duce, de asemenea, tot la durere și disconfort abdominal. Sunt tot mai frecvente cazurile în care copiii, mai ales adolescenții, consumă des alimente procesate, de tip fast-food, băuturi acidulate sau chiar energizante.
Pe termen mediu și lung, acest lucru se traduce prin dezechilibre intestinale, creștere în greutate, carii dentare sau chiar apariția unor afecțiuni mult mai specifice populației adulte, precum diabet zaharat și hipertensiune arterială.
Cel mai simplu mod de a preveni tot acest proces este, în primul rând, intervenția din partea părinților prin reeducarea alimentară, de la lipsa în casă a produselor incriminate până la implicarea celor mici în procesul de gătire, încercarea unor versiuni sănătoase de fast-food acasă și mai puțin prin interzicerea categorică a acestora”, a explicat dr. Carina Tudorache, pentru Jurnalul.
În același timp, stresul emoțional și anxietatea sunt tot mai des asociate cu durerile abdominale recurente la cei mici.
„Durerile abdominale recurente sunt frecvent asociate cu situații de stres psiho-emoțional, legate fie de evenimente din viața cotidiană sau de orarul școlar, ceea ce duce uneori la absenteism școlar, tulburări de somn sau agitație. De obicei, durerile abdominale recurente - numite în practica medicală și dureri abdominale funcționale - sunt cele care nu se asociază cu afectare organică, apar frecvent în jurul buricului și cedează fie spontan, fie la scurt timp după administrarea de tratament simptomatic”
dr. Carina Tudorache, gastroenterolog pediatru
Potrivit medicului, părinții trebuie învățați cum să îi ajute pe cei mici acasă, în primul rând cu un regim de mese regulat și echilibrat, care să conțină alimente din toate grupele alimentare, hidratare corespunzătoare, activitate fizică zilnică, dar și limitarea pe cât posibil a timpului petrecut în fața ecranelor.
„Este foarte important ca, în timpul mesei, copilul să rămână focusat pe actul de a mânca și mai puțin pe ce se petrece la televizor sau pe telefon. De aceea, în ultima vreme, se pune tot mai mult accent pe mâncatul conștient, în primul rând pentru a simți sațietatea și a nu mânca compulsiv, iar în al doilea rând pentru a nu înghiți mult aer sau mâncare incomplet mestecată, pentru că în acest fel digestia fiind mult îngreunată”, explică medicul.
În plus, părinții pot administra tratament simptomatic - fie antispastice, antialgice sau antiacide - atunci când este cazul sau până când ajung la un consult medical.
Semnale că trebuie mers de urgență la medic
De cele mai multe ori, simptomele se remit cu măsuri simple acasă și tratament simptomatic. Totuși, atunci când durerile persistă sau revin frecvent, medicii recomandă investigații suplimentare pentru a exclude afecțiuni mai grave, precum boala celiacă, refluxul gastroesofagian, intoleranțele alimentare sau infecția cu Helicobacter pylori.
„Semnele de alarmă care trimit pacientul în urgență la medic sunt persistența durerii, localizarea ei în punct fix, vărsăturile bilioase, asocierea acestora cu febră înaltă, prezența scaunelor diareice sau cu cantitate mică-moderată de sânge, cazuri care implică o evaluare complexă din punct de vedere clinic și paraclinic, completare cu consult chirurgical și teste imagistice precum ecografie abdominală, radiografie abdominală sau CT, în funcție de evoluția și severitatea cazului. Printre cele mai frecvente investigații recomandate în cazurile de dureri abdominale cronice, sunt analize uzuale de sânge, de scaun și ulterior ecografie abdominală care este cea mai la îndemână investigație imagistică, non-invazivă care deseori stabilește diagnosticul sau exclude patologii mai severe”, a detaliat dr. Tudorache.
Toți pacienții cu dureri abdominale cronice ar trebui testați pentru boala celiacă și hemoragii oculte în scaun, a subliniat medicul.
„Atunci când se suspicionează anumite patologii organice, se pot efectua teste suplimentare pentru a exclude hipotiroidismului (hormoni tiroidieni- TSH, fT4), alergiile alimentare (teste cutanate, consult alergologic, imunoglobulina E), infecții enterice parazitare sau bacteriene (examen coproparazitologic, antigen fecal Giardia, amprentǎ analǎ, coprocultură), testare pentru Helicobacter pylori (antigenul fecal din scaun, testul cu uree ȋn aerul expirat), pancreatita (amilază, lipază serică).
Deși un episod de disconfort abdominal este supărător nu doar pentru cel mic, cât și pentru restul familiei, trebuie să ne reamintim că de cele mai multe ori, aceste dureri sunt funcționale și se remit spontan sau cu tratament minim la domiciliu. Însă în cazurile cu persistența simptomatologiei, va fi necesară o evaluare gastroenterologică completă”, a concluzionat dr. Tudorache.