Studiile științifice care ar fi trebuit să existe la autoritățile statului român nu s-au făcut sau nu s-au publicat timp de 19 ani. După ce a devenit evidentă adâncirea canalului și Ucraina a recunoscut că exact asta este situația, politicienii români au luat primele măsuri, după ce partea română de cercetare a fost obligată, în vara anului 2020, să se retragă din dosarul Bîstroe, pentru a da mână liberă Ucrainei să facă lucrările la canal.
Premierul României, Nicolae Ciucă, a declarat, ieri, că orice adâncire a Canalului Bîstroe peste 3,5 metri reprezintă o încălcare a tratatelor între state. Ambasada Ucrainei la București a declarat, în ultimele zile, că nu a existat nicio lucrare de adâncire a canalului, ci doar lucrări de întreținere în acea zonă. După ce a apărut proba evidentă a adâncimii Canalului Bîstroe, respectiv un vapor care are dimensiuni mult mai mari decât adâncimea presupusă, de 3,5 metri, Ministerul ucrainean al Infrastructurii a recunoscut, pe 19 februarie, că adâncimea de navigare a crescut de la 3,9 la 6,5 metri. Dar situația este prezentată ca o oportunitate pentru economia din această regiune. În ultimele zile chiar s-a vorbit despre „propaganda rusă”, de care ar putea fi acuzați toți cei care susțin contrariul.
Scandalurile legate de Canalul Bîstroe se țin lanț din anul 2004, însă România nu a ripostat niciodată, deși s-ar fi putut face studii care să arate care ar fi consecințele adâncirii și lărgirii acestui canal, astfel încât să putem obține oprirea lucrărilor, printr-o decizie internațională. Canalul de navigaţie realizat de Ucraina trebuie să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile în materie de protecţie a mediului, însă țara vecină a cerut, încă din anul 2014, includerea braţelor Chilia şi Bîstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport. Autoritățile române au respins de mai multe ori propunerea venită din partea Ucrainei. Ministerul Afacerilor Externe a trimis și anul trecut, atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene, puncte de vedere privind dezacordul autorităţilor române în legătură cu această propunere a țării vecine.
Informațiile care au pus miniștrii pe jar
Informațiile care au fost transmise de SRI către Guvern la începutul săptămânii trecute au pus în mișcare primele decizii ale miniștrilor vizați, începând de luni, 13 februarie, când MAE a solicitat date de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și de la Poliţia de Frontieră, anunțând că va întreprinde demersuri diplomatice, dacă va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie.
Noul scandal legat de adâncirea canalului a-nceput după ce Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat, pe 15 februarie, că are informații în legătură cu lucrările de dragare (curățare) a Canalului Bîstroe făcute de Ucraina, iar acestea ar putea avea impact negativ asupra mediului şi Rezervației Biosferei Deltei Dunării. După declarația ministrului Sorin Grindeanu, MAE a precizat că nu a primit niciun fel de informare de la vreo autoritate română că în momentul de față se fac lucrări de adâncire a Canalului Bîstroe. MAE a mai precizat că „reiterează poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bîstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T)”. Ulterior, pe site-ul Ministerului Infrastructurii ucrainean a fost transmis un mesaj cu privire la creșterea adâncimii de navigare: „Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bîstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri. La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri. Îndepărtarea sedimentelor s-a făcut ca parte a programului UE «Solidarity Lanes», menit să promoveze dezvoltarea rutelor logistice alternative pentru exporturile ucrainene”.
Ucraina anunță marea oportunitate
Imediat, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, solicitând clarificarea poziţiei Ucrainei în privința acestor lucrări.
În cele din urmă, după ce Ambasada Ucrainei a negat lucrările de adâncire a canalului, Ministerul Infrastructurii din țara vecină a recunoscut că acestea au fost făcute, însă prezintă situația ca pe o oportunitate: „Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, este mesajul publicat vineri pe contul de Twitter al Ministerului Infrastructurii din Ucraina, vinerea trecută, a doua zi după ce Ambasada Ucrainei declarase că lucrările de dragare pe Dunăre, pe canalul Bîstroe, „sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.
Dacă adâncimea Canalului Bîstroe ar crește până la peste 7 metri, atât cât este necesar pentru navigația unor vase maritime, ar permite accesul navelor maritime din Ucraina spre Marea Neagră pe această cale navigabilă. Dar e posibil să sece Delta Dunării, iar Rezervația Biosferei să devină un imens teren viran, fără nicio formă de viață.
În fața riscului de a pierde un teritoriu foarte important, sub amenințarea că Delta Dunării s-ar putea transforma în teren viran sau teren inundat, pentru prima oară, din 2004 până acum, politicienii români de la conducerea statului au avut o poziție fermă. Ieri, ambasadorul Ucrainei a fost chemat la MAE, pentru a da explicații în privința lucrărilor de adâncire a Canalului Bîstroe. „E vorba de executarea unor lucrări care au impact pe mediu asupra Deltei Dunării. Trebuie să verificăm și să confirmăm aceste date, să ajungem pe canal să executăm măsurătorile de adâncime. Întreținerea e pentru 3,5 metri, ce depășește această adâncime înseamnă adâncirea canalului. Pe baza măsurătorilor, Ministerul Mediului, împreună cu celelalte structuri care răspund și sunt preocupate de menținerea în forma naturală a Deltei Dunării, va acționa ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Premierul a mai spus că România dorește să facă măsurători pe Canalul Bîstroe, după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a precizat că adâncimea de navigare a canalului a crescut de la 3,9 la 6,5 metri. „Este vorba despre lucrări care au impact pe mediu. Niciuna dintre instituții nu poate verifica aceste date până nu mergem să măsurăm”, a spus premierul.
Publicarea cercetărilor ar fi oprit lucrările
Dezastrul ecologic, dar și social și economic pe care l-ar putea produce adâncirea Canalului Bîstroe au fost anticipate, încă din 2004, dar lipsesc studiile științifice care ar fi putut să pună capăt lucrărilor. „Eu am mai văzut filmul aceasta și în 2004, dar se repetă la infinit. Nu au fost realizate programe de monitorizare a impactului acestui canal asupra Deltei Dunării sau dacă există, ele nu sunt publicate. Există o singură analiză publicată pe site-ul Ministerului Mediului, trimis de Ucraina. Dacă ar fi existat aceste rapoarte publicate, nu ar mai fi fost făcute lucrările de adâncire a canalului. Un răspuns oficial, trimis de ARBDD, pe 15 februarie, arată că ei nu au niciun fel de informație asupra impactului acestor lucrări la canal. Aceste lucrări aduc dezechilibru hidrologic. Pe principiul vaselor comunicante, se va scurge apa de pe brațele Dunării și pânza freatică spre nord. Se anticipa că vor fi consecințe extrem de grave, dacă debitul Dunării este foarte mic. Nu se știe pe ce lungime s-a adâncit canalul. Ei vorbesc despre Canalul de Mare Adâncime Dunăre-Marea Neagră, care ține de la nord de Galați până la ieșirea în Marea Neagră”, a explicat, pentru Jurnalul, Virgil Munteanu, fost guvernator al Deltei Dunării, din perioada 2000-2005.
Acesta mai spune că în ultimii 19 ani se puteau face foarte multe studii științifice, iar subiectul Bîstroe ar fi fost închis, dacă aceste studii erau depuse la toate forurile internaționale. „Se putea obține, în acest timp, avizul Academiei Române, apoi se mergea către toate forurile internaționale și se putea considera dosarul Bîstroe închis”, mai explică fostul guvernator.
Șocantă este lipsa totală de informații a Administrației Deltei Dunării: „Având în vedere imposibilitatea realizării unor studii științifice de impact a lucrărilor deja efectuate pe Canalul Bîstroe, concluziile ARBDD se bazează doar pe observații și monitorizări proprii, precum și pe puncte de vedere anterioare, formulate de organizații ecologiste interne și internaționale”, este răspunsul oficial dat de ARBDD, pe 15 februarie. Cu alte cuvinte, membrii unor ONG-uri sunt singurii care au observat sau nu au observat, cu ochiul liber, dacă s-au făcut sau nu lucrări de dragare sau de adâncire a canalului. Ar putea fi întrebați și pescarii amatori sau gospodinele din zona Deltei Dunării dacă au observat ceva, pentru că au cam aceeași relevanță și observațiile lor.
România a închis dosarul Bîstroe în 2020
Totuși, studiile au fost făcute, însă nu au fost publicate. În iulie 2020, după 16 ani de conflict, cercetătorii români s-au retras din demersurile comune cu țara vecină, iar Ucraina a reluat lucrările pentru construirea Canalului Bîstroe. Studiile făcute în ultimii ani de experți din ambele țări au dat rezultate pe care România nu le-a mai luat în considerare, așa cum Jurnalul arăta încă de pe 19 iulie 2020. La data respectivă, atrăgeam atenția asupra faptului că țara noastră a oprit toate demersurile, lăsând mână liberă Ucrainei pentru a săpa canalul, iar rezultatele se văd astăzi.
Specialiștii români au atras atenția asupra pericolelor principale: sturionii își vor schimba rutele de migrație, iar Sulina va pierde monopolul pentru transport pe Marea Neagră. Mai sunt și alte probleme de mediu care pot fi generate de o astfel de intervenție în zona Deltei Dunării, însă dosarul a fost închis, din perspectiva României, astfel încât canalul să poată fi construit de Ucraina.
În iulie 2020, INCDPM a mai depus un studiu care arată o estimare a distribuției traseelor sturionilor între diferite rute, stabilind o proporție de 53% către Chilia și 47% către Tulcea. Același raport de monitorizare făcut de institutul din România identifică brațul Stambulul Vechi drept principală cale de migrație a populațiilor de sturioni, mai degrabă decât Bîstroe, deși pentru Bîstroe e posibil să se fi subestimat debitul. Ministerul Mediului nu ia în considerare aceste rezultate.
Pericolele au fost demonstrate de cercetători
Disputele pe marginea construirii Canalului Bîstroe au început în anul 2004, când Ucraina a început realizarea proiectului: Canalul de Navigaţie de Mare Adâncime Dunăre-Marea Neagră. Prima etapă a lucrărilor de construcţie s-a desfăşurat în zona braţului Bîstroe, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Dunărea, din Ucraina. Încă de atunci s-au identificat posibile efecte ecologice care vor afecta sectorul românesc al Deltei Dunării, respectiv un efect hidrodinamic, prin redistribuirea debitelor fluviului în Delta Dunării şi la gurile de vărsare în mare, care va genera creşterea aporturilor pe braţul Chilia şi diminuarea acestora pe braţele româneşti, Sulina şi Sf.Gheorghe.
Din anul 2013 până în iulie 2020, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului (INCDPM) a demonstrat, prin măsurători, că există o rută de migrare a mai multor specii de sturion, respectiv Marea Neagră-Stambulul Vechi-brațul Chilia. Documentația științifică depusă de specialiștii români la Ministerul Mediului arată că va fi afectată acvifauna, în perioadele estivale, când apele Dunării au cele mai scăzute niveluri, iar plaurii plutitori pe care sunt amplasate coloniile de pelicani din zona Roşca-Buhaiova au tendinţa de a se fixa de malul sau de fundul lacurilor, facilitând accesul uşor al prădătorilor - vulpi, şacali, câini enoţi - la puii şi juvenilii aflaţi pe cuiburi. Când nivelul apelor creşte, plaurii fixaţi pot fi inundaţi împreună cu cuiburile păsărilor protejate, fenomen ce va genera migraţia din colonii spre alte zone favorabile cuibăritului.