Jurnalul.ro Special Interviuri Doctor Irina Strâmbu: Deteriorarea capacității respiratorii, în bronşita cronică obstructivă

Doctor Irina Strâmbu: Deteriorarea capacității respiratorii, în bronşita cronică obstructivă

de Florin Condurateanu    |   

Bronşita cronică obstructivă este o boală cronică, gravă, care nu se vindecă. Medicina insistă să fie cunoscută denumirea exactă şi anume BPOC, ce include şi fenomenul emfizem la bronşita obstructivă. Explică şef de lucrări, medic primar doctor Irina Strâmbu de la Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” ,fostul spital de plămâni Filaret.

 

Florin Condurăţeanu: - Doamnă doctor Irina Strâmbu, îmi povesteați despre un bolnav de bronşită cronică obstructivă pe care l-ați văzut venind la control pe bicicletă. De ce este acesta un motiv de mulțumire pentru medic?

Dr. Irina Strâmbu: - Erau semne bune în sensul că bărbatul bolnav de BPOC, pedalând, obliga muşchii toracelui să lucreze prin respiraţia accelerată de efort şi astfel era ajutată activitatea plămânilor. Această boală reduce progresiv capacitatea respiratorie. Bronşita cronică obstructivă influenţează negativ buna circulaţie a aerului prin bronhii care devin mai strâmte prin depunerea de mucus şi prin spasme generatoare de contracţii. La aceste dezavantaje se adaugă şi fenomenul  de enfizem pulmonar, iar prin menţionarea enfizemului s-a ajuns la numele corect al bolii şi anume BPOC. Plămânul, organ asemănător unui burete, este alcătuit şi din mici săculeţi cu aer. Săculeţii, alveolele pulmonare numeroase, asigură o suprafaţă foarte mare de contact între sânge şi aerul respirat, îndeplinindu-se schimbul de oxigen de la aerul inspirat la sângele, care apoi hrăneşte tot organismul. BPOC-ul provoacă spargerea acestor alveole, aceşti săculeţi se transformă în goluri mari de aer, deci rămâne mai puţină suprafaţă de contact între aerul proaspăt şi sânge. Capacitatea respiratorie scade din cauza bolii. Am încercat să explic simplu pentru omul nespecialist, aşa cum m-aţi rugat.

F.C: -  Auzind că trebuie să se lase de a doua zi de fumat, unii îşi constituie un alibi: „Am fumat 30 de ani ce rost mai are să mă las acum”?

Dr. I.S: - Păi, are rost căci se opreşte deteriorarea pe mai departe a capacităţii respiratorii. În orice moment este utilă renunţarea la fumat. BPOC-ul nu se vindecă, nu se recâştigă vechea capacitate de respiraţie, dar prin oprirea fumatului se stopează micşorarea în continuare a capacităţii de respiraţie. Suferinzii de această bronşită cronică obstructivă cu enfizem e bine să-şi închirieze pentru acasă acele aparate de îmbogăţire cu oxigen a aerului, care ajută respiraţia.

F.C: - Spuneaţi că vreţi să dărâmaţi o idee greşită şi să potoliţi o spaimă a astmaticilor...

Dr. I.S: - Unii bolnavi de astm, când aud indicaţia medicilor de a se trata cu spraiuri, intră în panică crezând că cele două spraiuri sunt soluţia pentru un astm în cea mai gravă etapă. Greşit! Terapia cu spraiuri este metoda clasică, de început a tratamentului, nici vorbă de o fază ultimă şi gravă a bolii. Astmaticii trebuie să aibă la ei cele două spraiuri. Unul este bronhodilatator și se foloseşte în timpul crizei de astm pentru a ajuta respiraţia, pentru a izgoni senzaţia de sufocare din criza obişnuită. Dar zilnic trebuie folosit şi celălalt sprai cu efect antiinflamator, acesta acţionând asupra cauzelor bolii iar utilizarea zilnică răreşte crizele. Teama că acest al doilea sprai de oprire a mecanismelor bolii conţinând cortizon care este tare nu se justifică. Concentraţia în cortizon din spraiul antiinflamator este mică, suficientă pentru astm, dar totuşi mică.

Medic primar doctor Irina Strâmbu subliniază faptul că tuberculoza este o boală vindecabilă. Dar tratamentul cu  medicamentele obligatorii trebuie început cât mai devreme şi respectat cu conştiinciozitate. El durează minimum 6 luni. După două săptămâni bolnavii de TBC se simt bine, încep să ia în greutate, nu mai tuşesc şi este rău să întrerupă cu de la ei putere terapia antituberculoasă.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri