Situație explozivă în dosarul judecat, în apel, la Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în care, pe fond, președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, în vara anului trecut, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. „Jurnalul” a intrat în posesia documentului prin care Dragnea cere nulitatea absolută a hotărârii prin care instanța de fond a pronunțat condamnarea în dosarul angajărilor de la DASPC Teleorman, invocând faptul că acel complet nu a fost legal constituit, în sensul specializării lui pentru a judeca infracțiuni de corupție. Prevederea este una obligatorie, instituită de lege încă din anul 2003, însă, în ciuda faptului că toate celelalte instanțe de judecată și-a desemnat, anual, complete specializate, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a procedat la fel niciodată. Pentru a „îngropa” scandalul, chiar în ziua în care avocații lui Dragnea au ridicat aceste excepții, DNA a jucat „la imagine”, cerând schimbarea încadrării juridice a faptei de instigare la fals intelectual, pentru care Dragnea a fost achitat, la forma continuată, „pentru că exista riscul intervenției prescripției”.
„Subsemnatul Liviu Nicolae Dragnea.... invoc excepția nulității absolute a sentinței penale nr. 377 din 21 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru nelegala compunere a completului de judecată care a judecat cauza pe fond, cu încălcarea prevederior imperative ale articolului 29 din Legea nr. 78/2000”, se arată în documentul depus, luni, la Înalta Curte, intrat în posesia „Jurnalul”.
Liderul PSD arată, prin avocații săi, că, la articolul 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea și sancționarea faptelor de corupție, „pentru soluționarea cauzelor de corupție, în fond, se constituie complete specializate”. Astfel, mai arată documentul, normele care reglementează compunerea completelor de judecată „sunt norme de organizare judiciară, de ordine publică, a căror încălcare este sancționată de lege cu nulitatea absolută”.
Avocații din dosarul „DGASPC Teleorman” au descoperit, în momentul în care au studiat informațiile de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la secțiunea destinată organizării instanței, secțiilor și completurilor, respectiv la „secțiunea hotărâri de colegiu”, că nu există în cadrul secției penale, prin nicio hotărâre de colegiu, complete specializate pentru soluționarea, în fond, a cauzelor de corupție. Asta, cu toate că specializarea completurilor de judecată de la Înalta Curte este prevăzută în cuprinsul articolul 19 alineat 3, din Legea nr, 304/2004, care spune că, la începutul fiecărui an, colegiul de conducere al ÎCCJ, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acestuia, poate aproba înființarea de complete specializate în funcție și de „specializarea judecătorilor și de necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora”. Concret, în materia cauzelor de corupție, constituirea completurilor specializate este obligatorie, articolul 20 din Legea nr 782000 fiind unul imperativ.
Contactat telefonic, avocatul Adrian Toni Neacșu a precizat, pentru „Jurnalul”, că această practică a desemnării completurilor specializate este aplicată la nivelul Tribunalelor și Curților de apel, atunci când judecă o speță în primă instanță. Astfel încât, încălcarea normelor privind soluționarea cauzelor în fond de către judecători care nu au fost desemnați în compunerea completelor specilizate determină nulitatea absolută a hotărârii pronunțate.
Liviu Dragnea a cerut supunerea excepției cu prioritate, să fie admisă, să se constate nulitatea absolută a hotărârii pronunțată la fond și trimiterea cauzei spre rejudecare de fond, potrivit documentului citat.
Precedentul Completurilor de 5
Aceeași excepție a nulității absolute a fost invocată și de către avocații unui alt inculpat din dosar, Olguța Ștefu, care arată, de asemenea, că avem de-a face cu nelegala compunere a completului de judecată, sub aspectul lipsei specializării, așa cum este obligatoriu potrivit legislației. Astfel, la articolul 3, alineat 7, din Codul de procedură penală, se arată că “judecata se realizează de către instanțe, în complete legal constituite”, în vreme ce, la articolul 354 alineat 1 Cod procedură penală se arată că “instanța judecă în complet de judecată a cărui compunere este cea prevăzută de lege”. Iar, la articolul 126, alineat 4, din Constituția Româinei, se precizează: “Compunerea ÎCCJ și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică”, cu respectarea articolului 10 din Legea nr. 304/2004, care prevede că toate persoanele au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cazelor de căte o instanță constituită potrivit legii.
De altfel, în decizia Curții Constituționale nr. 685/2018, cu referire la constatarea conflictului juridic de natură constituțională generat de refuzul Colegiului de Conducere al ÎCCJ de a trage la sorți toți cei cinci judecători care compuneau Completurile de 5, se arată, la paragraful 177, că “încălcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completurilor de judecată exprimă o exigență de ordine publică a cărei încălcare atrage nulitatea absolută a actelor pronunțate de aceasta”.
Scenariu: Până pe 1 mai, cauza va primi soluția finală
Prevederile Articolului 29 din Legea 78/2000 sunt mai mult decât clare în ceea ce privește faptul că fiecare cauză în parte în funcție de specificul faptelor judecate, trebuie analizată de un complet specializat pe faptele judecate în fond. Lucru care, din anul 2003, de când această normă a intrat în vigoare, nu a fost respectată la Înalta Curte de Casație și Justiție, spre deosebire de toate celelalte instanțe inferioare.
Acest lucru este mult mai grav decât ceea ce s-a întâmplat cu completurile de 5 judecători, pentru că nelegalitatea funcționează la instanța supremă de 16 ani în acest caz, spre deosebire de speța tranșată, la sfârșitul anului trecut, de Curtea Constituțională. De altfel, după decizia CCR, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, pregătea o “apărare” publică și în preîntâmpinarea acestui nou scandal, spunând că este sigură că vor avea loc “atacuri” și în ceea ce “privește completurile de 3 judecători”.
Surse judiciare au precizat, pentru “Jurnalul”, că, la nivelul ÎCCJ se cunoștea faptul că avocații din mai multe dosare intenționează să invoce nulitatea absolută a hotărârilor judecătorești pronunțate, în fond, în dosare judecate de completurile de 3 neconstituite potrivit legii. Iar, când aceste excepții de nulitate au fost invocate chiar în dosarul lui Liviu Dragnea, s-a încercat să “pună batista pe țambal”. Mai exact, când avocații lui Dragnea, dar și ai celorlați inculpați, au ridicat, luni, aceste excepții, magistrații Completului de 5 au cerut să nu se mai vorbească despre acest lucru, “pentru că este presa de față” și că toate aceste înscrisuri care fac referire la chestiunea “fierbinte” să fie depuse la dosar, urmând să se decidă dacă se vor admite sau nu.
Deși excepțiile sunt, teoretic, imposibil de respins, conform articolelor de lege pe care se sprijină”, apărătorii din dosar nu bagă mâna în foc că ele vor fi admise. Mai mult, unul dintre avocați ne-a mărturisit că impresia lui este că, până pe 15 aprilie, când va avea loc următorul termen de judecată, judecătorii caută proceduri pentru a respinge aceste excepții. Mai mult, Înalta Curte se pregătește să dea sentința finală. “Nu cred că temenul pentru pronunțarea sentinței definitive va depăși data de 1 mai”, ne-a relatat unul dintre avocați.
Avocatul Toni Neacșu invocă o nouă sesizare la CCR
Apărător în acest dosar, fostul judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Toni Neacșu, ne-a declarat că, în cazul în care excepțiile de nulitate absolută ridicate în acest caz vor fi respinse de Înalta Curte de Casație și Justișie, modul prin care se poate repune în legalitate situația constituirii completurilor de fond, pe specializare, așa cum prevede legea, poate fi o nouă sesizare la Curtea Constituțională. “Este foarte probabil ca, în cazul în care am sesiza instanța cu excepție de neconstituionalitate, aceasta să fie respinsă. Astfel încât, doar președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, primul ministru sau președintele Consiliului Superior al Magistraturii ar putea sesiza Curtea Constituțională cu un conflict juridic de natură constituțională între Parlament, ca legiuitor, și Înalta Curte de Casație și Jsustiție”, precizează avocatul Adrian Toni Neacșu.
Ca și în situația completurilor de 5 judecători, nelegal constituite, este foarte posibil ca tot Curtea Constituțională să tranșeze și această situație.
Joc de imagine al DNA cu schimbarea încadrării juridice pentru o faptă achitată
Interesant mai este și modul în care DNA încearcă să “îngroape” acest scandal fără precedent legat de completurile care le-au judecat cauzele trimise în judecată. Tot în dosarul lui Dragnea și exact în ziua în care, în fața instanței, avocații au invocat nulitatea absolută, procurorii DNA au formulat și ei o cerere. Anume, de schimbare a încadrării juridice a faptei de instigare la fals intelectual, reținută în sarcina lui Dragnea, în rechizitoriu, în instigare la fals intelectual în formă continuată. Asta, pentru ca să nu existe riscul intervenției prescripției.
De ce spunem că este un joc e imagine? Simplu, pentru că, la fond, Liviu Dragnea a fost achitat pentru această infracțiune, în unanimitate, pentru că fapta nu există.
Procesul în care a fost condamnată Alina Bica va fi rejudecat
Practica nelegală a constituirii completurilor de judecată la Înalta Curte a avut, ieri, un prim efect serios. Sentința prin care fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost condamnată, anul trecut, la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare, a fost desființată. Pentru că, în apel, Complerul de 5 judecătpri care a pronunțat decizia a fost constituit iegal.
Curtea Supremă a admis, astfel, contestația în anulare depusă de Bica la sfârșitul anului trecut, în timp ce se afla încarcerată într-un penitenciar din Costa Rica. Culmea, DNA a încercat să profite de acest lucru și a cerut, la rândul ei, majorarea pedepsei inițiale. În această cauză, procurorii anticorupție au trimis-o în judecată pe Alina Bica pentru favorizarea oamenilor de afaceri Ovidiu Tender și Adriean Videanu. În capătul de acuzare privindu-l pe Videanu, Bica a fost achitată.
Dosarul în apel va fi rejudecat, procesul urmând a fi introdus pe rol în cursul lunii mai
Completul care l-a judecat și condamnat, la fond, pe liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost constituit cu încălcarea legii DNA-ului. Judecătorii trebuiau să fie specializați să judece infracțiuni de corupție
Înalta Curte este singura instanță din România care nu a alcătuit, în ultimii 16 ani, complete specializate. Spre deosebire de tribunale și curți de apel, care, prin colegiile de conducere, au luat aceste măsuri, în fiecare an