Conform articolului 60 din Codul Fiscal, sunt scutite de la plata impozitului de venit mai multe categorii de contribuabili, de la persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, până la persoanele fizice care își desfășoară activitatea la angajatori care activează în agricultură, vânătoare și servicii conexe, precum și în industria alimentară.
Deputații PNL Emil Florian Dumitru și Laurențiu Leoreanu (FOTO) susțin că neincluderea industriei de fabricare a băuturilor în această categorie are un impact negativ pe termen mediu și lung, generând un dezechilibru major în industria alimentară. „Companiile din sectorul băuturilor susțin circa 15.000 de angajați direcți care sunt afectați de această măsură discriminatorie”, precizează cei doi parlamentari, în expunerea de motive a unui proiect de lege, depus în Legislativ, care vizează completarea Codului Fiscal.
Astfel, conform proiectului de lege citat, articolul 60 din Legea 227/2015 ar trebui completat cu un nou punct, prin care să fie scutiți de plata impozitului pe venit angajații care activează în: fabricarea băuturilor; distilarea, rafinarea și mixarea băuturilor alcoolice; fabricarea vinurilor din struguri; fabricarea cidrului și a altor vinuri din fructe; fabricarea altor băuturi nedistilate, obținute prin fermentare; fabricarea berii; fabricarea malțului; producția băuturilor răcoritoare nealcoolice; producția de ape minerale și de alte ape îmbuteliate.
Inițiatori: Riscăm să rămânem fără lucrători specializați
Inițiatorii proiectului sunt de părere că angajații din sectorul de fabricare a băuturilor trebuie să beneficieze de aceleași condiții de salarizare ca și cei din industria alimentară, în caz contrar fiind încurajată migrația forței de muncă, îndeosebi în rândul personalului specializat. „Creșterea selectivă a salariilor din industria alimentară va genera o discriminare nejustificată pe piața muncii, întrucât unii dintre ei vor avea venituri nete mai mici în raport cu remunerația pozițiilor similare din alte ramuri ale sectorului alimentar pentru competențe și muncă similare”, se notează în documentul citat.
Conform calculelor făcute, la un salariu brut de 3.000 de lei, angajatul primește un salariu net de 1.775 de lei, iar dacă ar fi scutit de impozitul pe venit, ar însemna un salariu de 2.363 de lei. „Ceea ce reprezintă o creștere a venitului net de 588 de lei pe lună. Diferența devine mai importantă pe măsură ce nivelul salariului brut crește. Pentru un salariu brut de 5.000 de lei, angajatul beneficiază de un salariu net de 2.925 de lei, în condițiile actuale, respectiv de 3.938 de lei în condițiile Legii 135/2022, însemnând o diferență în plus de 1.013 lei. Dacă aceste discrepanțe nu vor fi îndreptate de urgență, există un risc major de pierdere a forței de muncă specializată și a competitivității acestei industrii pentru economia României”, subliniază cei doi liberali.
Zero voturi „pentru”, la Senat
Cu avize favorabile din partea Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ, proiectul de lege a intrat în malaxorul Senatului. La data de 26 octombrie, Comisia pentru Buget, Finanțe, Activitate Bancară și Piață de Capital a înaintat către plen un raport de respingere. Iar în Plen, niciun coleg al inițiatorilor nu a susținut inițiativa. Asta, în ciuda faptului că proiectul fusese susținut, cu semnături, de un număr de 25 de deputați, dintre care un neafiliat, doi de la PSD, 21 de la PNL și unul de la UDMR.
Din cei 117 senatori prezenți în sală, 95 au votat pentru adoptarea raportului de respingere. Niciun senator prezent nu a votat împotriva raportului de respingere și, deci, pentru adoptarea proiectului de lege, iar 22 de parlamentari (un neafiliat și 21 de USR-iști) s-au abținut de la vot.
Cu acest deznodământ, legea a fost înaintată, în data de 2 noiembrie, Camerei Deputaților, care este și forul decizional. Aici, Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci are termen să depună raportul final până în data de 21 noiembrie.
Discriminarea a fost criticată, încă din primăvară, de sindicatele din industria alimentară
Proiectul de lege în discuție dorește să introducă, astfel, în categoriile lucrătorilor care ar trebui să fie scutiți de plata impozitului pe venit, angajații din industria băuturilor alcoolice. În esență, este vina Parlamentului și a Guvernului că s-a ajuns în această situație, instituții care au fost atenționate, încă din primăvara acestui an, de către Sindalimenta. Președintele Dragoș Frumosu (FOTO) a arătat că legea în vigoare creează o mare nedreptate angajaților din sectoarele ape minerale și îmbutelierea altor ape, a sucurilor din fructe și legume, bere, unde 10.000 de angajați s-au trezit că, deși activează în industria alimentară și agricultură, au fost excluși de la scutirea prevăzută în Codul Fiscal.
Tărășenia pleacă de la faptul că sectorul industriei alimentară are două coduri CAEN – 10 și 11. 10 reglementează prelucrarea cărnii, a produselor lactate, ulei, produse de brutărie etc., inclusiv… fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor. La Codul CAEN 11, figurează producerea sucurilor din fructe și legume, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate. Aceste categorii au fost uitate de cei care au făcut legea în vigoare.