Unele persoane au fost vizitate de polițiști și chemate la secții doar pentru simple declarații, în legătură cu postările pe Facebook sau TikTok, însă altele sunt anchetate pentru extremism, instigare la ură și la violență, în baza unor plângeri prealabile depuse de către cei care au fost amenințați. Delictul de opinie nu e prevăzut ca atare de nicio lege, dar pentru afirmații care instigă realmente la ură și la violențe s-a modificat legislația încă din 2023, fiind introduse multe situații pentru care există răspundere penală.
Raziile Poliției pe la ușile „internauților”, în aceste zile, au la bază aplicarea prevederilor legale pentru incitarea la ură și la violență, iar unora dintre cei care au transmis mesaje extremiste li s-au făcut dosare penale. Totuși, polițiștii nu s-au apucat de vânătoare de mesaje pe Facebook sau pe TikTok, așa cum s-a afirmat de mai multe ori în spațiul public, în ultimele zile, ci sunt deschise dosare penale în urma unor plângeri pe care le depun cei amenințați, aceștia aducând și probe privind amenințarea sau săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de legislația românească.
Primele 7 dosare penale s-au făcut în temeiul articolului 5 din OUG nr. 31/2002, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, publicată în Monitorul Oficial nr. 214 din 28 martie 2002, aprobată prin Legea nr. 107/2006.
Nu este vorba despre simplul delict de opinie, ci de fapte care în orice situație s-ar ancheta ca fiind amenințătoare. Mesajele de la care au pornit polițiștii sunt uneori sinistre. De exemplu, unul dintre cei care au fost ridicați de polițiști declara că ar decapita anumiți etnici și descria cu detalii procesul decapitării.
Cinci persoane care au transmis mesaje violente în mediul online sunt puse sub control judiciar, acestea fiind acuzate de amenințare, incitare la violență și promovarea publică a doctrinelor fasciste și legionare. Procurorii au deschis urmărirea penală după ce a fost depusă o plângere prealabilă.
Mesajele devin probe în instanță
Primul caz concret a fost înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, când mai mulți membri ai ONG-ului „Roma for Democracy” au primit pe rețele de socializare amenințări cu moartea. Li s-au transmis mesaje precum: „Heil Hitler. Evreii și țiganii trebuie eliminați. Și toate rasele impure” și „Vă vânăm pe toți”. Pornind de la dovezile prezentate de membrii ONG-ului, inclusiv fotografii postate de inculpați, reprezentând persoane mascate, cu echipament paramilitar și însemne legionare, s-a decis începerea urmăririi penale. Pentru aceste dosare, relevante sunt și fotografiile reprezentând arme, simboluri ale Gărzii de Fier și mărci vizuale ale trupelor SS.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că, împreună cu Poliția Română, a demarat „o acțiune comună care urmărește sancționarea comportamentelor ilegale manifestate în mediul online, pe diferite platforme de socializare constând în îndemnarea publicului la săvârșirea unor infracțiuni sau incitarea la violenţă și ură împotriva unor persoane pe motiv că fac parte dintr-o anumită categorie definită pe criterii de etnie, orientare sexuală ori pe motivul exprimării opțiunilor politice în contextul procesului electoral din România”, conform unui comunicat de presă al Parchetului.
Necunoașterea legii nu exonerează de răspundere
Cei care își exprimă opiniile în mediul online ar trebui să știe că necunoașterea legii nu-i exonerează de răspundere și că sunt foarte multe situații în care ar putea răspunde penal pentru instigare la ură, rețelele de socializare fiind considerate spațiu public. În Monitorul Oficial, Partea I nr. 873 din 28 septembrie 2023 a fost publicată Legea nr. 258/2023 pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, prin care s-au adăugat „Incitarea la violenţă, ură sau discriminare”. „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane, pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane, definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. Modificarea legislativă a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2023.