Jurnalul.ro Special Anchete Dosarele “greilor” regimului Băsescu șomează. Vasile Blaga și Adriean Videanu, retrași. Unul în afaceri, celălalt pe bani mulți, la Bruxelles

Dosarele “greilor” regimului Băsescu șomează. Vasile Blaga și Adriean Videanu, retrași. Unul în afaceri, celălalt pe bani mulți, la Bruxelles

de Ion Alexandru    |   

Unul dintre pilonii cei mai importanți ai regimului Băsescu, în special în prima parte a acestuia, Vasile Blaga, devenit, între timp, membru de vază al PNL, a intrat într-un con de umbră. Practic, fostul ministru de Interne și ex-președintele PDL își încasează, liniștit, pensia obținută, pensia specială, salariul și alte sume exorbitante primite de la Parlamentul European. Colegul său de guvern “portocaliu”, Adriean Videanu, s-a retras din viața publică și își vede, la fel de liniștit, de afacerile familiei. La fel de liniște par să fie și dosarele penale care îi vizează pe cei doi, atât în cauze separate, dar și într-o posibilă cauză comună disjunsă din speța în care Elena Udrea și Ioana Băsescu au primit, luna aceasta, pedepse grele cu închisoarea, pentru finanțarea campaniei electorale a PDL din anul 2009.

 

Ultima declarație de avere pe care Vasile Blaga a completat-o și care se regăsește pe portalul Agenției Naționale de Integritate datează din luna iunie a anului trecut. Iar, potrivit acestui document, fostul membru al celebrei triplete BBV (Blaga, Berceanu, Videanu) a realizat, în anul fiscal anterior, venituri de aproape 300.000 de euro. Numai de la Parlamentul European, unde a fost ales la scrutinul din 26 mai 2019, a încasat 146.507 euro, din care salariul de europarlamentar a fost de 53.299 euro, diurna a fost de 27.250 de euro, indemnizația de transport a fost de 34.097 euro, iar suma forfetară reprezentând cheltuielile generale a fost de 31.591 de euro.

Vasile Blaga a cumulat, în anul fiscal anterior, aceste sume incredibile cu pensia de la stat. Mai exact, cu două pensii. Este vorba despre pensia normală, pe care a încasat-o de la Casa Națională de Pensii Publice, în cuantum de 48.280 de lei pe an (4.023,3 lei lunar), dar și de o controversată pensie specială, denumită “indemnizație de fost senator”, în cuantum de 164.652 de lei pe an (adică de 13.721 de lei pe lună). Numai aceste două pensii au însemnat 44.361 de euro.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Din același document, mai aflăm că eurodeputatul a mai încasat o asigurare de sănătate, de la ING, în cuantum de 171.449 de lei, dar a primit și o moștenire, în baza unui certificat de moștenitor, în cuantum de 339.120 de lei. Împreună, aceste două venituri însumate înseamnă 510.569 de lei (adică 106.369 de euro).

 

Achitat, dar nu prea

 

“Bănuții” de mai sus ar fi avut, spun gurile rele, și menirea de a compensa o nouă și stringentă problemă care a apărut, anul trecut, în viața lui Vasile Blaga, care a aflat, în 23 iulie 2020, că dosarul în care a fost trimis în judecată pentru infracțiuni de corupție și în care, inițial, fusese achitat pe fond se rejudecă.

Reamintim că Blaga a fost trimis în judecată, pe 29 noiembrie 2016, de către celebra “Unitate de Elită” a DNA de la Ploieşti, pentru trafic de influență, fiind acuzat că a primit 700.000 de euro de la o societate comercială în schimbul exercitării influenţei, astfel încât respectiva firmă să obţină contracte cu două companii naţionale. În actul acuzării, procurorii arătau că “în perioada 2011 - 2012, în calitate de secretar general al PDL, inculpatul Vasile Blaga a primit, în patru rânduri, de la o societate comercială reprezentată de omul de afaceri Horațiu Bruno Berdilă, suma totală de 700.000 euro, în schimbul exercitării influenţei prin intermediul lui Gheorghe Ştefan, zis <

 

Bani pentru PDL

 

Fostul primar de la Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, ar fi povestit, astfel, cum, împreună cu Vasile Blaga, a folosit firme fantomă pentru a scoate bani din companiile naționale și pentru a-i direcționa către partid. "Potrivit înţelegerii, acest lucru urma să fie realizat prin numirea, cu ajutorul miniştrilor desemnaţi politic, a unor persoane agreate la conducerea companiilor naţionale şi instituţiilor publice din subordinea acestor ministere, prin intermediul cărora să se procedeze la atribuirea unor contracte de achiziţie publică către firme dispuse să <

 

Rejudecare cu viteza melcului

 

Actualul europarlamentar liberal a negat, în permanență, că ar avea de-a face cu aceste lucruri și s-a declarat tot timpul nevinovat. Ba, mai mult, el a reușit “să-și probeze nevinovăția” în instanță, mai exact la Tribunalul București, care l-a achitat, pe fond, în luna octombrie a anului 2017.

Parchetul a formulat recurs, iar calea de atac a fost, parțial, soluționată la Curtea de Apel București în data de 23 iulie 2020. Atunci, judecătorii au desfiinţat, în integralitate, sentinţa apelată şi a  trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.

Tribunalul București a constatat, însă, calitatea de eurodeputat a lui Vasile Blaga și și-a declinat competența, la 18 august 2020, către Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală.

Ei bine, rejudecarea dosarului lui Vasile Blaga pare să fie la fel de sinuoasă ca și judecarea. Mai exact, cauza a fost înregistrată pe rolul ÎCCJ și repartizată Completului 10 Penal, care a început judecata abia în data de 2 octombrie, după alegerile locale și în plină precampanie electorală pentru alegerile parlamentare de anul trecut. Iar, până acum, cauza a cunoscut nu mai puțin de șapte termene de judecată, în care, fără excepție, instanța a dispus amânarea. Ultimul termen a avut loc în data de 9 martie, când dosarul a fost, din nou, amânat, pentru 9 aprilie 2021, în condițiile în care faptele care sunt vizate în acest dosar ar fi fost săvârșite cu mai bine de șapte opt ani în urmă.

 

Afacerea “Liceul francez” și un posibil abuz în serviciu ținut de procurori la sertar

 

Mult mai discret decât Vasile Blaga este fostul lider PDL și ex-primarul Capitalei Adriean Videanu. Și care, pare-se, beneficiază de o îngăduință judiciară mult mai îndelungată decât colegul său, deoarece dosarul care îl vizează de nu mai puțin de 20 de ani nici măcar n-a părăsit sediul Parchetului. Este vorba despre un dosar despre care “Jurnalul” a scris pe larg în urmă cu doi ani, cu referire la faptul că Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din PÎCCJ, care i-a închis și lui Traian Băsescu dosarele, a încercat de nu mai puțin decât de patru ori să-l “albească” pe Adriean Videanu. Asta, în ciuda repetatelor hotărâri judecătorești definitive ale instanțelor de judecată care impuneau urmărirea penală a fostului politician pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Evenimentele care constituie aceste acuzații datează din timpul primului mandat de edil general al lui Traian Băsescu, afacere fiind preluată și de Adriean Videanu, în care a fost târâtă, în anul 2005, inclusiv Ambasada Franței la București. Deși au existat numeroase hotărâri definitive prin care primăria trebuia să respecte legea și să pună în executare aceste hotărâri, acest lucru nu s-a întâmplat nici în ziua de astăzi. Și nici măcar după ce CEDO a dat câștig de cauză unei companii care a “beneficiat” de acest tratament din partea primăriei conduse de Adriean Videanu, procurorii conduși, până de curând, de Augustin Lazăr nu au considerat necesar să dea curs cererilor de începere a urmăririi penale.

În prezent, ancheta este derulată de Parchetul General în dosarul numerotat “586/P/2009”, privind fapte de abuz în serviciu, iar istoricul, pe scurt, arată că, în anul 2014, dosarul a fost clasat, Adriean Videanu primind soluție de neîncepere a urmăririi penale. Femeia de afaceri care se consideră prejudiciată de Videanu a formulat plângere împotriva soluției, instanța dispunând redeschiderea urmăririi penale în anul 2016. Firma Ruxandra Trading SRL a depus inițial o plângere la Parchet în care a susținut că a fost prejudiciată cu 3,7 milioane de euro, din cauza unui act administrativ emis de Primăria Capitalei, în mandatul lui Adriean Videanu. Societatea reclamantă s-a plâns de neexecutarea de către Primăria Bucureşti a unei sentinţe judecătoreşti definitive de condamnare la eliberarea unei autorizaţii de construcţie permanentă şi la acordarea unui teren în concesiune.

La doi ani după ce instanța a dispus redeschiderea, în 5 martie 2018, procuratura a decis să claseze, pentru a doua oară, cauza. A urmat o nouă plângere în instanță, dar Tribunalul București a dispus, încă o dată, în 12 iulie 2019, redeschiderea urmăririi penale și continuarea anchetei. Iar, de atunci până în prezent, nu se mai știe nimic despre soarta acestui dosar.

Fostul ministru al Economiei, judecat în dosarul “Romgaz”

 

Adriean Videanu s-a retras din viața publică și politică, și, aparent, a predat afacerile pe care le deține către copii și soție. “Jurnalul” a dezvăluit, anul trecut, că familia Videanu s-a conectat, în plină stare de urgență generată de criza din sănătate, cu apropiații fostului edil de la sectorul 3 Liviu Negoiță. Liantul care unește, în anul 2020, zona de business a celor două personaje-cheie din timpul guvernărilor Boc-Băsescu este un om de afaceri pe nume Bogdan Gruia, implicat, prin companiile pe care le controlează, în contracte puse la dispoziție de Primăria Sectorului 3. Numele lui Bogdan Gruia este, de asemenea, alăturat unei afaceri imobiliare pe care familia lui Liviu Negoiță a derulat-o în Italia, pe malul Lacului Como, unde ar fi deținut, conform unei plângeri penale depuse, în 2013, de un alt afacerist, o vilă de lux. Vila ar fi ajuns, în acte, în proprietatea unui offshore cipriot care deține acțiuni în alte companii din România, controlate de același Bogdan Gruia. Acest om de afaceri a devenit, în 25 martie anul curent, coproprietar de firmă cu Miorița Videanu. În societate mai este asociată și compania deținută de fostul CEO al filialei autohtone a concernului Max Boegl, implicată în construcția Arenei Naționale, dar și în proiectul privind magistrala 5 de metrou, din Drumul Taberei.

În acest timp, un alt dosar, la fel de important care îl vizează pe Videanu, zace, la fond, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Este vorba despre cauza “Romgaz”, care a fost trimis în judecată de DIICOt din luna iunie a anului 2017, și care are următorul termen de judecată pe 20 aprilie 2021, după ce, timp de opt termene s-a soluționat cu… amânări. În această cauză, DIICOT îl acuză pe omul de afaceri Ioan Niculae (FOTO), fost acționar majoritar al SC Interagro SA, că, la începutul anului 2005, ar fi inițiat un grup infracțional organizat sprijinit, printre alții, și de Adriean Videanu, ex-ministru al Economiei, între 2008 și 2010, care ar fi urmărit și realizat delapidarea SNGN Romgaz SA, în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal, prin obţinerea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care SC Interagro SA nu era îndrituită a le obţine.

 

DNA nu mai spune nimic, de trei ani, despre ancheta privind declarațiile date în dosarul “alegerilor din 2009”

 

Încă de acum trei ani, pe “surse”, DNA a oferit informația conform căreia Adriean Videanu și Vasile Blaga ar fi cercetați în dosarul privind finanțarea ilegală a campaniei electorale a PDL din anul 2009, dosar în care ai fost audiați, în cursul anului 2017 și din care procurorii ar fi disjuns mai multe părți. Cauza principală, vizându-le pe Ioana Băsescu și pe Elena Udrea, a fost trimisă în judecată și a fost deja soluționată, pe fond, cu o condamnare de 8 ani de închisoare pentru fostul ministru al Turismului și cu 5 ani de închisoare pentru fata cea mare a lui Traian Băsescu.

Potrivit acestor surse, Blaga și Videanu ar fi oferit declarații neadevărate în timpul audierilor, mărturiile lor fiind în contradicție cu probele de la dosar. Mai exact, ei ar fi precizat că nu au fost fost implicați în negocierea contractelor de consultanță sau efectuarea plăților pentru aceste servicii. Se pare, însă, că unii dintre foștii colaboratori ai acestora ar fi dat declarații din care rezultă contrariul.

Subiecte în articol: Adriean videanu vasile blaga
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri