După ce și-a flexat deja mușchii în Siria, în Crimeea și în estul Ucrainei, liderul de la Kremlin își continuă demonstrația de forță în fața Alianței Nord Atlantice și a Beijingului. În plină criză nucleară nord-coreeană și cu doar câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale din Rusia, Vladimir Putin prezintă ceea ce mulți specialiști consideră a fi cea mai puternică armă submarină de pe planetă și dă de înțeles că se pregătește intens de război.
Toate întreprinderile mari din Rusia trebuie să fie pregătite să treacă în orice moment de la producția civilă la cea militară, a avertizat președintele Vladimir Putin, săptămâna trecută, într-o serie de întâlniri cu comandanții săi militari. „Capacitatea economiei de a crește rapid volumul de produse și servicii de apărare atunci când e nevoie reprezintă una dintre cele mai importante condiții pentru asigurarea securității militare a statului”, a spus Putin, citat într-o analiză a portalului „newsru.com”. Președintele a cerut „elaborarea unor măsuri suplimentare pentru a spori gradul de pregătire pentru mobilizare”, precizând că „toate întreprinderile strategice și cele pur și simplu mari, indiferent de forma de proprietate”, adică și societățile de stat și cele private, trebuie să fie pregătite să răspundă la mobilizarea Kremlinului. Afirmațiile lui Putin au provocat reacții puternice chiar în rândul comentatorilor ruși, care și-au amintit brusc că sistemul invocat de președinte funcționa pe vremea URSS, atunci când dimensiunea țigărilor era egală cu cea a cartușelor, permițând astfel schimbarea rapidă a profilului întreprinderii. Concomitent, numeroase publicații locale au apreciat că Putin redirecționează economia Rusiei „pe un făgaș militar” și o serie de analiști au remarcat că, în acest fel, șeful statului rus ar pregăti țara de război. Alți experți, citați de „newsru.com”, consideră că declarația lui Putin poate fi interpretată ca un semnal potrivit căruia o parte din povara statului în domeniul militar urmează să fie suportată de mediul de afaceri din Rusia. Pentru 2018, guvernul de la Moscova a propus creșterea cheltuielilor pentru apărare cu 176,9 miliarde de ruble, iar acestea vor atinge 3,3% din PIB, în cea mai mare creștere din ultimii 12 ani. De cealaltă parte, ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a avertizat că această creștere ar putea avea consecințe dezastruoase pentru economia țării, amintind de experiența similară a URSS, de la sfârșitul anilor ’80.
„Monstrul subacvatic” al lui Putin
Între timp, pe fondul crizei nucleare nord-coreene, Putin își continuă demonstrația de forță în fața NATO și a Beijingului. El a inaugurat „Cneazul Vladimir”, considerat de mulți cel mai puternic submarin nuclear din lume. Capabil să lanseze 16 rachete balistice intercontinentale, ce pot distruge orașe aflate la aproximativ 9.245 kilometri distanță, submarinul se poate scufunda la 400 de metri adâncime, fiind extrem de greu de detectat de către sonare. Rusia a anunțat că vrea să construiască opt asfel de submarine până în 2025.
„Președintele Vladimir Putin cheltuie în domeniul apărării de două ori mai mult decât Marea Britanie”. Sir Michael Fallon, fost Secretar britanic al Apărării