Prin urmare, FMI estimează că economia țării noastre va crește cu 3,1% în acest an, in timp ce Comisia Europeană preconizează o creștere de 1,8%. S&P acordă României cel mai redus calificativ din categoria investment grade și se așteaptă la scăderea deficitului fiscal.
Acest lucru înseamnă depășirea avansului Poloniei 0,7% și a Ungariei, afectată grav de inflație.
În ultimul deceniu, România a ajuns a doua economie est-europeană, după Polonia. PIB-ul per capita a fost la 74% din media UE în 2021, în creștere cu 21% comparativ cu anul 2010.
Ungaria și Polonia se află în conflict cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, fapt ce a determinat Bruxelles-ul să blocheze din fondurile europene destinate acestor țări prin PNRR. Între timp, România a atras peste 6 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi cu dobândă mică.
Guvernul Nicolae Ciucă a anunțat că vrea să acceseze peste 10 miliarde de euro din fonduri europene în 2023, ceea ce înseamnă 4% din PIB. România dispune de aproape 90 de miliarde de euro până în 2027. De asemenea, Comisia Europeană a ridicat, în noiembrie 2022, MCV-ul din justiție, instituit în 2007.
"Cu condiţia ca toate măsurile anti-corupţie prevăzute în planul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă vor fi implementate în mod corect, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernanţă în regiune", a spus un oficial european care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Un alt factor în beneficiul României este stabilitatea monedei naționale, în timp ce forintul se depreciază iar estimările arată că acest traseu va continua și în 2023, pe când leul se va deprecia foarte puțin.
Totodată, răzzboiul din Ucraina a provocat relocarea activității unor companii din țara vecină și din Rusia, astfel că investițiile străine din România au ajuns la 9,39 de miliarde de euro în primele 10 luni din 2023.
Problemele care persistă în economia autohtonă sunt deficitul mare de cont curent, birocrația, infrastructura și îmbătrânirea populației.