Prima dovadă despre această tehnică a fost găsită în India, în urmă cu peste1.500 de ani.
Meditația Dharmatrāta, scrisă de o comunitate de budiști, descrie diverse practici și include rapoarte despre simptomele de depresie și anxietate care pot apărea după meditație.
De asemenea, detaliază anomaliile cognitive asociate cu episoade de psihoză, disociere și depersonalizare (când oamenii simt că lumea este „ireală”).
În ultimii 8 ani a existat o creștere a cercetării științifice în acest domeniu. Aceste studii arată că efectele adverse nu sunt rare.
Un studiu din 2022, pe 953 de persoane din SUA care meditau în mod regulat, a arătat că peste 10% dintre participanți au experimentat efecte adverse care au avut un impact negativ semnificativ asupra vieții lor de zi cu zi și au durat cel puțin o lună.
Conform unei analize a peste 40 de ani de cercetare, publicată în 2020, arată că cele mai frecvente efecte adverse sunt anxietatea și depresia. Acestea sunt urmate de simptome psihotice sau delirante, disociere sau depersonalizare, precum și frică sau teroare.
Cercetările au mai descoperit că efectele adverse se pot întâmpla persoanelor fără probleme anterioare de sănătate mintală, celor care au avut doar o expunere moderată la meditație, și pot duce la simptome de lungă durată.
Lumea occidentală are, de asemenea, dovezi despre aceste efecte adverse de mult timp.
În 1976, Arnold Lazarus, o figură cheie în mișcarea științei cognitiv-comportamentale, spunea că meditația, atunci când este folosită fără discernământ, ar putea induce „probleme psihiatrice grave, cum ar fi depresia, agitația și chiar decompensarea schizofrenică”.
Există dovezi că mindfulness poate aduce beneficii bunăstării oamenilor. Problema este că antrenorii, videoclipurile, aplicațiile și cărțile de mindfulness avertizează rareori oamenii despre potențialele efecte adverse.
Profesorul de management și budist, Ronald Purser, a scris în cartea sa din 2023 - McMindfulness, că această tehnică a devenit un fel de „spiritualitate capitalistă”.
Numai în SUA, meditația valorează 2,2 miliarde de dolari iar personalitățile din industria mindfulness ar trebui să fie conștiente de efectele adverse.
Jon Kabat-Zinn, o figură cheie din spatele mișcării mindfulness, a recunoscut într-un interviu din 2017 pentru The Guardian că „90% din cercetarea impacturilor pozitive este slabă”.
În prefața sa la Raportul parlamentar al tuturor partidelor din Marea Britanie din 2015, Jon Kabat-Zinn sugerează că meditația mindfulness ne poate transforma în cele din urmă „cine suntem ca ființe umane și cetățeni individuali, comunități și societăți, ca națiuni și ca specie”.
Acest entuziasm religios pentru puterea atenției de a schimba nu numai oamenii individuali, ci și cursul umanității este obișnuit printre susținători. Chiar și mulți atei și agnostici care practică mindfulness cred că această practică are puterea de a crește pacea și compasiunea în lume.
Discuțiile media despre mindfulness au fost, de asemenea, oarecum dezechilibrate.
În 2022 a existat o acoperire mediatică redusă a celui mai scump studiu din istoria științei meditației (peste 8 milioane de dolari), finanțat de organizația de cercetare Wellcome Trust.
Studiul a testat peste 8.000 de copii (cu vârste între 11 -14 ani) în 84 de școli din Marea Britanie, din 2016 până în 2018. Rezultatele au arătat că mindfulness nu a reușit să îmbunătățească bunăstarea mentală a copiilor, în comparație cu un grup de control și poate chiar să fi avut efecte dăunătoare asupra celor care erau expuși riscului de probleme de sănătate mintală.
Implicații etice
Este etic să vinzi aplicații de mindfulness, să predai oamenilor cursuri de meditație sau chiar să folosești mindfulness în practica clinică fără a menționa efectele sale adverse? Având în vedere cât de variate și comune sunt aceste efecte, răspunsul ar trebui să fie nu.
Cu toate acestea, mulți instructori de meditație și mindfulness cred că aceste practici pot face numai bine ,și nu știu despre potențialul de efecte adverse. De obicei li se spune să continue să mediteze și vor dispărea.
Cercetările despre cum să practici meditația în siguranță au început abia recent, ceea ce înseamnă că nu există încă sfaturi clare pe care să le dai oamenilor. Există o problemă mai largă în sensul că meditația se ocupă de stări neobișnuite de conștiință și nu avem teorii psihologice ale minții care să ne ajute să înțelegem aceste stări.
Dar există resurse pe care oamenii le pot folosi pentru a afla despre aceste efecte adverse. Acestea includ site-uri web produse de meditatori care au experimentat efecte adverse grave și manuale academice cu secțiuni dedicate acestui subiect.
În SUA există un serviciu clinic dedicat persoanelor care s-au confruntat cu probleme acute și pe termen lung, condus de un cercetător în mindfulness.
Deocamdată, dacă meditația urmează să fie folosită ca instrument de bunăstare sau terapeutic, publicul trebuie să fie informat despre aceste efecte nedoriite, potrivit sciencealert.com.